Agenda armaneasca 2014.09.02

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nǎu concursu cu premii, “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul easte dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, care aduţe la Bucureşti, pi schena a Salâl’ei Radio şi în directu pi posturile publiţe di radio, 5 orchestre avdzâte, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.

Hristu Steriu, 02.09.2014, 20:35

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nǎu concursu cu premii, “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul easte dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, care aduţe la Bucureşti, pi schena a Salâl’ei Radio şi în directu pi posturile publiţe di radio, 5 orchestre avdzâte, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.

********************

Întrǎ 20 şi 27 agheazmǎciune Bucureştiul apânghiseaşte a II-a ediţie a RadiRo — Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio. Evenimentul easte organizat di Radio România, priiatin şi susţânător devotat a muzicâl’ei clasicâ ninca di-tru 1928, când pitriţea tru eter primul a lui semnal sonor!

*********************

Tru 2012, prima ediţie RadiRo” aduse în România ansambluri simfoniţe radio prestigioase: BBC Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonica Nazionale della RAI, Orchestre Philharmonique de Radio France.

**********************

Tru 2014, la ediţia a 2-a, concerteadză Orchestra Simfonică Radio di-tru Finlanda, Orchestra Simfonică Radio din Praga, Orchestra Simfonică Radio di Stuttgart, Orchestre National de France şi Orchestra Naţională Radio, sum bagheta a unor dirijori cu mare numâ, pricum Joshua Weilerstein, Ondrej Lenárd, Stéphane Denève, Case Scaglione, Vassily Sinaisky, Tiberiu Soare şi Cristian Mandeal.

*********************

Solişti di mare virtuozitate suntu protagoniştil’i a serilor RadiRo”: pianistul Jonathan Biss, soprana Katarina Jovanovic, pianistul Jan Simon, violoniştil’i Nikolaj Znaider şi Vadim Gluzman, arada di mǎri artişti român’i: mezzo-soprana Ruxandra Donose, pianistul Horia Mihail, violonistul Alexandru Tomescu. Directorul di onoare a liştei ediţie, dirijorulu român Cristian Mandeal, aduţe un plus di prestigiu şi valoare europeană Festivalului RadiRo”.

**********************

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va ţânâ până pi 26 agheazmǎciune 2014, data a poştâl’ei.

***********************

Premiile şi menţiun’ile a concursului, în obiecte, va hibâ în principal CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeanâ, ama va oferim ca premii şi alte obiecte di promovare culturală şi turistică. Concursul easte organizat deadun cu Editura Casa Radio” şi cu Primăria a Municipiului Bucureşti.

*************************

Şi tora, întribările:

– Tru ţi an si feaţe prima ediţie a Festivalul Internaţional a Orchestrelor Radio?

– Care easte directorulu di onoare a ediţil’ei a 2-a a Festivalului?

– Câte orchestre radio participă la ediţia 2014 a RadiRo?

– Numiţ 3 artişti român’i di talie (solişti sau dirijori) aflaţ pe afişulu RadiRo anulu aestu.

***********************

Vă paraclasim să nâ scriiţ ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ programile tru mediul online. Coordonatile a noastre suntu nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: ro@rri.ro. Aştiptăm răspunsurile a dvs. până la 26 agheazmǎciune, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a premiilor şi a menţiun’ilor va hibâ spuşi curundu după bitisirea a concursului. Succes!

*********************************

*********************************

Dzuua a limbâl’ei românâ.

Tru bitisita a mesului agustu, pi 31 di agustu si marcheadzâ Dzuua a limbâl’ei romanâ. Sâmbâtâ 30 şi dumnicâ 31 agustu si feaţirâ manifestǎri culturale simultan în România, tru Republica Moldova şi tru comunitǎţile din diaspora..

Bucurestiul apânghisi concerte si lansari de carte consacrate acestei sarbatori, iar la Chişinǎu si feaţe conferinţa internaţională “Limba Română — limbă a integrării europene”. La Cernauti, tru vestul a Ucrainâl’ei, stat tru care bâneadzâ aproapea giumitate di million di etniţ român’i, easte marcatǎ a 25-a aniversare a Societatil’ei trâ Cultura Românească, ţi poartâ numa a poetului naţional, Mihai Eminescu. Filialile a Institutului Cultural Român di-tru intreaga lume îşi adaptarâ programile di la aţistǎ bitisitâ di septamana trâ marcare, tru arada a lor, Dzuua a Limbâl’ei.

Tru masajulu a lui cu aestâ ocazie, preşedintile Traian Basescu dzâse cǎ limba română easte unulu di simbolurile fundamentale a unitatil’ei naţionalâ. Şefulu a statului lâ mulţan’iisi a român’ilor din ţară şi cama multu a ţilor aflaţ în afoara a graniţilor care fac eforturi tra sâ zburascâ limba maternă şi trâ a ţânire tradiţia şi arǎdzle di acasă. Tutunâoarâ, preşedintele îl’i felicitǎ pi aţel’i care fac di limba română subiectul a unor performanţe culturale pri-tru care întreaga ţară şi popolul român agiungu cunoscute a întreagâl’ei lume. DZuua a Limbâl’ei Românǎ instituitǎ, anulu tricut, di Parlamentulu di la Bucureşti, si suprapune cu sărbătoarea natională din Republica Moldova si easte un omagiu la adresa a minaril’ei di rediştiptare naţionala di-tru statulu viţin, majoritar românofon. Pi 31 agustu 1989, tru împlin reghim sovietic, Parlamentulu di la Chişinǎu, pichetat di vârâ 750 di m’il’e di oamin’i, adicǎ unâ şasime di populaţia a republicâl’ei, apofǎsi declararea a românâl’ei limbă di stat, pricum şi treaţirea la grafia latină în loculu a alfabetului chirilic impus di ocupanţâ tru momentul a anexiunil’ei di-tru 1940.

****************************

Di la sǎrbǎtoarea a limbâl’ei românâ, marcatâ pi 31 agustu, m’eardzim tra-s dzâţim aşi la Biblioteca Naţionalâ a li Românie, di Bucureşti, cu un articol di carea avem spusâ unâ parte, articol di pi internet, di-tru işita a mesului alonar, a cure autor easte Delia Chilianu, şi tru care easte prezentatâ unâ armânâ, aşi cum ştiţ, Adriana Borunǎ.

Tru articol ninca si spune, alidzem, :

“Adriana lucreadză di-tru 2008 la bibliotecă şi easte şi redactor în cadrul a departamentului di cercetare/dezvoltare. Coordoneadză unâ revistă a instituţil’ei, intitulată “Informare şi documentare: activitate ştiinţifică şi profesională”, în care publică studenţâl’i masterandzâ şi doctorandzâl’i sau iu cadrile didactiţe din tută ţara îşi prezintâ studiile di cercetare.

Absolventă a Universitatil’ei di Bucureşti şi doctor în Filologhie, tinera recunoşte că nu-l’i fu lişor să agiungă aoa. La Constanţa, loculu a l’ei natal, părinţâl’i u deadirâ la unâ şcoală normală şi ea înviţǎ multu di multu. Ama dzâţe că aestâ-l’i plăcu, l’i-avu hare.

Fu premiantă din clasa I până tru a XII-a. Studie enormu, cama multu că tru şcoala primară nu avu manuale tru alfabetulu Braille, trâ nividzâtori. Tamam di aţea aform’ie tora, cându tehnica avansǎ, vra să-l’i înveaţâ tineril’i cu deficienţe di videare să profite di tut ţi lâ oferă tehnologhia modernă.

Unâ alumtătoare di cându si nǎscu, Adriana da tut ţi are mai bun la loculu iu lucreadzâ. Vra să facă şi alte proiecte trâ Biblioteca Naţională, nu maşi trâ persoanile nividzătoare şi are unâ mare vreare şi un mare dor: “Voiu ca, la un moment dat, să agiungu să pot sâ dzâc că am faptâ şi eo ţiva bun tru biblioteca aestâ!”.

Ascultaţ aoa –>