Agenda armaneasca 2014.08.26

Siptâmâna ţi tricu, reghizorulu Toma Enache lu avu oaspe invitat tru România la un work-shop, un confrate di-tru a şaptea artâ, chinematografia, actorulu armân di-tru Gârţie, Costa Themelis, di-tru Gârţie. Shtim cǎ talentatulu actor grec u descoperi harea a limbâl’ei a noastrâ românâ, a grailui a nostru armnescu la unâ duţire tru Spania, cându avdzâ zboarâ spaniole şi duchi numa aşi cum u ştea di cându eara m’ic, a dzâlilor pi armâneaşte, bunâoarâ dzua “lunes”, prota dzuuâ a septǎmânâl’ei, adicǎ “luni”. Aeste detalii icǎ evenimente biografiţe Costa Themelis li spune la Viena, anulu ţi tricu invitat di cercetǎtorulu ghirman Tede Kahl, specializat tru limba românâ di Bucureşti, ama şi tru grailu a nostru armânescu, sud-balcanic, bunâoarâ varianta di la Pindu. La Viena Costa Themelis giuca atumţea, la sǎrbǎtoarea a dauâ sute di an’i di la scriirea a Gramaticâl’ei armânescâ, tru 1813, a lu Mihail Boiagi, nişce fragmente di-tru paramithulu a lu Antoine de Sainte Exupery, “Le petit prince”, “M’iculu prinţu”, tru armânipsirea a soţilor Kahl, Marilea şi Tede Kahl. Costa Themelis fu invitat şi la suţataq culoturalâ armâneascâ, di Bucureşti, m’ercuri 20 agustu, septǎmǎna tricutâ. Aduţim aminte cǎ el fu invitat la un work-shop în România, di confratile a lui întru a şaptea artâ, reghizorulu Toma Enache, autorulu a filmului pi armâ`neaşte “Nu hiu faimos, ama hiu arǎmǎn”, ork-shop desfǎşurat tru dzâlile 18-25 agustu.

Hristu Steriu, 27.08.2014, 20:19

******************************

Cu agiutorulu a revistâl’ei “Armânamea trâ Europa”, numirulu trei a l’ei, nâ turnǎm tru anulu 2013, cǎ tut lu adusim aminte ligat di Gramatica a lu Boiagi, di la 1813; tru numirulu di revistâ aflǎm un aritcol tru care easte aminte şi unâ piesâ pi armâneaşte a lu Toma Enache, adaptare dupǎ piesa a dramaturgului rom`n Ion Luca Caragiale (1852-1912), piesa “Conu Leonida faţǎ cu reacţiunea”, Toma Enache dzâse “Lale Nida si alumtǎ cu strǎnghil’I”, giucatâ prota oarâ tru 2002, dupǎ cum nâ informeadzâ şi Irina Paris Naum, fosta a noastrâ colegâ la RRI – secţia armâneascâ, şi cu nicuchirulu a l’ei domnul Lifteri Naum. Articolul simnat di el’i tru revista “Armânamea trâ Europa”, cu aform’ia a Dzâlilor a Culturâl’ei armâneascâ”, ediţia di anulu tricut tru işita a mesului agheazmǎciune, are numa “Cultura armâneascâ dit Românie, la andamusea a X-a”. Cronicâ ţi fu scrisâ dupǎ ţi pi 27 agheazmǎciune, tru unâ dzuuâ di vineri, Irina şi Lifteri Naum furâ spectatori la filmulu a lu Toma Enache, proiectat la Teatruu “Elpis”, di Constanţa.

Tru articol videm cǎ fu cl’imat pi scenâ, alidzem, : “

“reghizorlu shi theatrinlu Toma Enache, chihăielu di la Sectsia Armâneascâ di la RRI, cari nâ pirmithusi ti protlu filmu armânescu, tsi nâu lu adră shi dapoia lu spusi a publiclui pi theatrinlu Tanashoca, directorlu a teatrului Elpis”, cari ari un rolu importantu tu filmulu al Toma Nu escu faimos, ama hiu armânu”. Dl.Tanashoca nă pirmithusi că anvitsă armâneashti di la hiljiu a lui, câ lipsea tu filmu s-azburască armâneashti ca un hasu armânu. Cu tuti că ari arădătsinj ahândoasi armâneshti nu ari azburâtă până tora pi limba di dadă. Ma s-nidzets la filmu, va-lu videts tsi musheatu azburashti armâneashti, tu rolu a tatălui. Nu va s-dzâts că anvitsă tora. Pi stsenă fu dapoia acljimatâ scriitoarea Kira Iorgoveanu Mantsu cari n-adyivâsi ditu naua a ljei carti, Ainodekam” (Makidonia ghivăsită di la coadă, cumu avea numa sh-ună pareie di cântători armânj tu chirolu a comunizmolui […]), carti cari u ampârtsâ aclo la multsă armânj. După cuvendzăli di dishcljideari mutrimu diznău piesa di theatru Lali Nida s-ampuliseashti cu strânghilji”. Piesa di theatru andreaptă di Toma fu giucată prota oară la anlu 2002, di Toma Enache, Aurica Piha shi Irina Paris, la Teatrulu a Natsiunjloru di Skopia. Cându ânchisimu câtâ Skopia nu ancăpea tu un automobil recuzita alu Toma, ashi că u loaiu sor-mea Florica sh-cumnat-nju Mitush sh-tu dauăli automobili putumu s-ancărcăm recuzita al Toma shi sfinduchea di pâputsâ ali Auricâ. Di multi ori, pi cali, Toma, cu Irina sh-cu Aurica shi spunea tu automobil rolurli ditu piesâ, ashi că mini shteamu tuti zboarăli fără s-adyivăsescu piesâ.

Ama, nu mash Skopia âlj purtaiu cu aestă piesâ di teatru. Dupu bitisita a piesăljei bătumu pălnjili cu multă harauă ti cumu giucară Toma Enache, Aurica Piha shi Luiza Mila.”

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nǎu concursu cu premii, “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul easte dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, care aduţe la Bucureşti, pi schena a Salâl’ei Radio şi în directu pi posturile publiţe di radio, 5 orchestre avdzâte, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.

********************

****************************

****************************

Di-tru lumeaa schenâl’ei treaţim tru lumea a sportului, cu tenis ferminin, la numirulu 2 WTA, Simona Halep. Septǎmǎna aestâ arhiusi Marile turneu di GrandSlem, US Open, di la Flushing Meadow, di New York. Tru un articol di pi internet Sorin Breazu dzâţe, alidzem, :

“Simona Halep ansări prota hopâ la US Open

Simona Halep, a daua giucătoare a lumil’ei, avu nivol’e di treie seturi tra s-u eliminâ – tru protulu tur a turneului di Grand Slam di la New York – pi semi-amatoarea Danielle Rose Collins.

Americanca în vârstă di 20 an’i nu easte niţe macar prezentă tru ierarhia WTA, giucǎ un singur meci tru circuitulu WTA în carieră, ama reuşi să îl’i bagâ multe probleme a româncâl’ei cotată cu a daua şansă la amintarea a trofeului.

După un startu ma slab, Simona Halep părea scăpată tru amintâtoare a primului set, ama campioana universitară a Statilor Unite reuşi să revină di la 2-4 şi să si impună la tie-break, după unâ cădeare niaştiptată a giucătoaril’ei di Constanţa.

Simona a bâgǎ cu puteare apoia ciciorulu pi acceleraţie, iara adversara a l’ei arhiusi să aibă probleme. Ţi cara cǎ părea că Danielle Rose Collins poate sǎ emite pretenţii şi la setulu secund, românca si impuse cu 6-1, după un gioc exactu, fără greşelile şi alatosile di-tru prota parte.

”Decisivulu” nu avu niţe el istoric. Halep avu parte diz nou di multe alâximinte di topâ lundzâ, ama reuşi să u ţână la distanţă pi ambiţioasa a l’ei adversară. Scor final: 6-2!

Românca avu ananghe di treie tope di meciu şi di aproapea dauă sâhǎţ trâ a eliminare din turneu unâ giucătoare care agiumse pi tabloulu principal la invitaţia a organizatorilor.

Tru turulu ţi v’ine, Simona va sâ încruciţil’iadzâ racheta cu ceha Jana Cepelova, care u eliminǎ pi iberica Maria Tereza Torro Flor, tut după un meci di treie seturi: 2-6, 7-5, 6-1.

Cepelova şi Halep nu si mai adunarâ niţiunâoarâ în carieră, ceha în vârstă di 21 di an’i şi amintǎ 20 di aţeale 42 di meciuri giucate anulu aestu. Simona are 39 di victorii şi maşi 12 înfrândziri.

După un meci di debut baia ndilicat, pi arena chentrală Arthur Ashe, Simona va-l creascâ, probabil, ritmul tru confruntarea cu giucătoarea di pi loculu 65 în lume.”

..Ascultaţ aoa –>