Agenda armaneasca 2014.08.19
Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nǎu concursu cu premii, “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul easte dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, care aduţe la Bucureşti, pi schena a Salâl’ei Radio şi în directu pi posturile publiţe di radio, 5 orchestre avdzâte, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.
Hristu Steriu, 20.08.2014, 19:48
Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nǎu concursu cu premii, “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul easte dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, care aduţe la Bucureşti, pi schena a Salâl’ei Radio şi în directu pi posturile publiţe di radio, 5 orchestre avdzâte, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.
********************
Întrǎ 20 şi 27 agheazmǎciune Bucureştiul apânghiseaşte a II-a ediţie a RadiRo — Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio. Evenimentul easte organizat di Radio România, priiatin şi susţânător devotat a muzicâl’ei clasicâ ninca di-tru 1928, când pitriţea tru eter primul a lui semnal sonor!
*********************
Tru 2012, prima ediţie RadiRo” aduse în România ansambluri simfoniţe radio prestigioase: BBC Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonica Nazionale della RAI, Orchestre Philharmonique de Radio France.
**********************
Tru 2014, la ediţia a 2-a, concerteadză Orchestra Simfonică Radio di-tru Finlanda, Orchestra Simfonică Radio din Praga, Orchestra Simfonică Radio di Stuttgart, Orchestre National de France şi Orchestra Naţională Radio, sum bagheta a unor dirijori cu mare numâ, pricum Joshua Weilerstein, Ondrej Lenárd, Stéphane Denève, Case Scaglione, Vassily Sinaisky, Tiberiu Soare şi Cristian Mandeal.
*********************
Solişti di mare virtuozitate suntu protagoniştil’i a serilor RadiRo”: pianistul Jonathan Biss, soprana Katarina Jovanovic, pianistul Jan Simon, violoniştil’i Nikolaj Znaider şi Vadim Gluzman, arada di mǎri artişti român’i: mezzo-soprana Ruxandra Donose, pianistul Horia Mihail, violonistul Alexandru Tomescu. Directorul di onoare a liştei ediţie, dirijorulu român Cristian Mandeal, aduţe un plus di prestigiu şi valoare europeană Festivalului RadiRo”.
**********************
Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va ţânâ până pi 26 agheazmǎciune 2014, data a poştâl’ei.
***********************
Premiile şi menţiun’ile a concursului, în obiecte, va hibâ în principal CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeanâ, ama va oferim ca premii şi alte obiecte di promovare culturală şi turistică. Concursul easte organizat deadun cu Editura Casa Radio” şi cu Primăria a Municipiului Bucureşti.
*************************
Şi tora, întribările:
– Tru ţi an si feaţe prima ediţie a Festivalul Internaţional a Orchestrelor Radio?
– Care easte directorulu di onoare a ediţil’ei a 2-a a Festivalului?
– Câte orchestre radio participă la ediţia 2014 a RadiRo?
– Numiţ 3 artişti român’i di talie (solişti sau dirijori) aflaţ pe afişulu RadiRo anulu aestu.
***********************
Vă [paraclasim să nâ scriiţ ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ programile tru mediul online. Coordonatile a noastre suntu nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: ro@rri.ro. Aştiptăm răspunsurile a dvs. până la 26 agheazmǎciune, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a premiilor şi a menţiun’ilor va hibâ spuşi curundu după bitisirea a concursului. Succes!
****************************
****************************
Unâ bilâ alba, siptâmâna aestâ, unâ bilâ laie, sitâm`na ţi tricu tru lumea a tenisului. Giucătoarea română di tenis, şi di farâ armâneascâ, Simona Halep, numărul doi mondial, si danasi, siptmâna tricutâ, vineri, 15 agustu tru cirecurile di finală a turneului WTA di la Cincinnati (SUA), dotat cu premii totale di 2.567.000 dolari. Halep fu azvimtâ diz nou di rusoaica Maria Şarapova,( nr.6 mondial), tru treie seturi, cu scorulu di 3-6, 6-4, 6-4. Simona Halep chiru tute aeteale tsintse confruntări cu Şarapova, inclusiv finala di anulu aestu di la Roland Garros. Aţea di ma nâpoi azvindzire poate s-hibâ şi ca un ghestu faire-play a li Simona, dicara viniri, tru dzua a meciului eara dzuua a li Marie Sharapova. Ama Simona Halep easte tora principala favorită a turneului WTA ţi arhiusi la New Haven, in Statele Unite. Romanca gioacâ directu în turulu secundu, tut cu unâ slavâ (cum eara rusoaica Maria Sharapova); tora adversara easte slovaca Magdalena Rybarikova. Tot in primulu tur, unâ altâ giucătoare română, Irina-Camelia Begu, fu eliminată dupa ţi fu azvimtâ tru dauă seturi, 7-6 , 7-6 di Caroline Garcia din Franţa. Turneulu di la New Haven easte dotat cu premii acutotalui în valoare di 710 mii de dolari, iara tru 2013 fu amintat di Simona Halep.
****************************
Di la sportul albu, tenisulu, treaţim cu unâ hâbare tru lumea laie s-dzâţim a ţilor care nu au simţul a videaril’ei, ama au vreare trâ lum’ina a ghramilor, şi aestâ tamam la Biblioteca Naţionalâ, di-tru capitala a li Românie. Tru un articol postat mesulu ţi tricu, dumânicâ 27 alonar, pi internet, autor Delia Chilianu, cu numa “handicap di videare”, icǎ “Eroil’i anonimi a Româniil’ei”, aflǎm numa a unei armânâ ţi are lucratâ ma ninte la Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucureşti. Articolul arhiuseaşte aşi: “unâ nividzâtoare îl’I ghideadzâ pi ciitori ! Adriana Borunǎ easte singura angajatâ a Bibliotecâl’ei naţionalâ a Româniil’ei ţi si ocupâ di persoanile cu handicap di videare.” Adriana, ţi easte di Constanţa, lucreadzâ Bucureşti, la Biblioteca naţionalâ di-tru anulu 2008.
Tru articol si spune, alidzem, :
Nu ştie cum arată biblioteca, locul ei de muncă, dar îi cunoaşte pe dinafară toate sălile de lectură. Adriana Borună (30 de ani) este nevăzătoare din naştere şi e singura angajată a Bibliotecii Naţionale a României care lucrează cu persoanele cu deficienţe de vedere.
·
Adriana ține legătura cu prietenii ei nevăzători, cu ajutorul computerului din biroul ei “ (ghilimele di ncl’idire).
Adriana Boruna scaneadz` cǎrţâle şi suntu solicitate di personae nividzâtoare, şi lâ li pitreaţe electronic. Pi multe di aeste personae tama ea li nviţǎ alfabetulou Braille, şi lâ mprumutâ cǎrţâ şi tut ţi altu au ananghe.
Articolul si duţe ma largu aşi:
Din 2013, di când la Bibliotecă există tehnologia pentru persoane nevăzătoare, a schimbat aproape 3.000 de e-mailuri cu oamenii care au acest handicap. Işişi Adriana l’I suse a reporterului:
“Eu mă ocup de utilizatorii nevăzători care doresc să citească în bibliotecă. Îi învăţ să utilizeze un calculator accesibilizat (un computer cu un cititor de ecran şi sinteză vocală, care-i permite utilizatorului să audă în cască tot ce apare pe monitor, texte sau semne – n.r.) şi să-şi scaneze cărţile, pentru că avem un soft special care transformă imaginea în text”, ne-a mărturisit tânăra.
Şi-a făcut numeroşi prieteni şi îşi scriu des pe email. Sunt mulţi nevăzători din ţară pe care îi ajută scanându-le cărţile şi trimiţându-le acasă, pe email. Câteodată stă şi până la 12 noaptea la bibliotecă, ca să fie sigură că i-a ajutat pe toţi cei care au apelat la ea.
Coordonează o revistă a instituţil’ei. […]
Ascultaţ aoa –>