Agenda armaneasca 2014.08.12
Filmulu a lu Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama esc rǎmǎn”, agiumse şi tru Albania, la fraţâli a noştri rǎmǎn’i di acloţe, dupǎ cum nâ informeadzâ tru un email, domnul Andon Hristo, di Elbasan. Dumnil’ia a lui dzâţea tru aţel email, alidzem, :
Hristu Steriu, 12.08.2014, 20:30
La 07.08.2014 sahatea 19.00 la teatrul “Scampa” casibalu Elbasan, Albania s-publica filmul al Reghizorlui aroman Toma Enache.
La aula ira vara 120 di mutritor, aromanii dit aest casiba, oapsits di a noshtri, personalitetats a casibalui, sha.
Sum cashtiga a Primarlui domn Qazim Sejdini, directorlu a teatrului domnu Bashkim Paheshti, sh-tut staful ashtilui teatru fetsira gati schena, aula, sh-tuti alti lucri.
Ninti s-ahurhiaca filmul featsi una shcurta prezantari reghizorlu Toma Enache, pi limba aromana, shi transpusa di domnu Andon Kristo.
La aestu zbor reghizorlu spusi ca filmul easti sponsorizat cu fonduri privati di armanji. Scupolu ashtilui film easti sa spuna ti isturia, cultura, situata a comunitetiei aromana di aza, shi ACHICASEREA, ca lucrul concret tu aesta comuniteati va s-u scapa di tucheari aesta mari shi cama veclia cultura.
Filmul easti un semn ca cum poati si achicaseasca aromani, ta s-lucradza ti nash, s-aminta atseli drepturi tsi la tihisescu, tu itsi stat iu eli da contrubutul ca tsetatenji.
Ti daua sahats mutritoria vidzura cu atentsie filmul, una realizari artistica, ti alavdari.
Tu soni mutritoria dit aula, s-haristusira di reghizolrlu, anda el spusi: tu bitisita a filmilor mutritoria fug, anca tu aestu filmu mutritotia arman murmurisit, di emocionurii, sh-di mintueri, dupu aest film mutritoria ahurhiest s-mintueasca, ahurhiest s-ACHICASEASCA, ca comunitetea aromana ira, easti sh-va s-hiba, ahant chiro cat tu inima armanilor va s-hiba vrerea ti etnia a lor, cu lucri di itsi dzua ti nasa, poati s-u scapa ea ti tucheari.
Lu haristusim reghizorul Toma Enache ti filmul, ti toati tsi adara elu sh-tuts actoria, sponsuria, sh-alti operi tu aesta domena; ca elu easti tinir, ari puteari, ama sh-capaciteti, vreari curata, profesionalizmu, sh-una limba curata armaneasca.
Andon Kristo
************************
Sondaje tru lumea a tenisului feminine.
Aşi cum vâ avem informatâ şi la buletinile informative, la emisiunea armâneascâ di di la RRI, tenismena di farâ armâneascâ Simona Halep easte tora tra-s dzâţim Simona di asime, adicǎ di pi loclu doi, maşi amalaghma l’i-arâmase niagiumtâ tru clasamentul WTA.
Giucătoarea română di tenis Simona Halep, easte di pi data di 11 a mesului agustu, numirulu doi mondial; ea fu desemnata “starulu în ascensiune a mesului aoonar iulie”, pi timel’lu a unui sondaj WTA. Ea lo 82 la sută di voturi, hiinda urmată di Elina Svitolina (Ucraina, cu 13 la sută) şi di japoneza Kurumi Nara (cinci la sută). Halep fu nominalizată şi la categoria “giucâtoarea a mesului alonar”, sondaj în care ocupǎ loculu secundu, după americanca Serena Williams, locul 1 WTA.
************************
Treaţim tra-s dzâţim aşi, di la loculu di asime, adicǎ doi, a li Simona Halep, la medalia di brondzu, di aoa şi vârâ sutâ di an’i. Cu aform’ia a polimilor balcaniţe di-tru 1912-1913, fapte contra a Imperiului Otoman, dupǎ iurneca a polimului faptu di Italia contra a otomana’ilor, polim bitisit tru 1912, fu faptâ pacea di la Bucureşti, di-tru agustu, 1913. Easte unâ medalie di brondzu, a cure autor, tru anulu 1913, easte Consanin Alexandrescu, dupǎ cum idem tru revista “Hlambura Flar”, ţi easte cum videm tru cartuşulu di identificare, “Fimirida (efemerida, adicǎ publicaţia di cathe dzuuâ, icǎ maşi periodicâ) a Ligâl’ei a Armân’ilor di-tru România”.
Trui leghenda di la medalie, videm ţi reprezintâ ea, alidzem, :
Doilu polim balcanic, faptu tru 1913 si bitisi cu Pacea di la Bucuresti care consacra nichesirea a li Bulgarie. Medalia, una di ţeale mai muşatile bãtute la Monetãria a Statului tru aţel chiro…”., […] Pi aversu, putem sâ admirǎm busturile a ţilor patru suveran’i a cure ţǎri furâ implicate tru conflictu: Carol I a li Românie, în chentru” şi nângâ el, câte doi di unâ parte şi di alantâ, uidisit cu aşezarea pi harta a statilor pi care li conduc, Petru I a li Sârbie, Nicolae I a Muntenegrului, Ferdinand I a li Bulgarie, Constantin al XII-lea a li Grǎţie. Tutunâoarâ, sâ sunje tru leghendâ, alidzem, :”suntu figurate stemile a ţilor ţinţe state, iara tru exerga putem sâ citim inscriptia “TRATATUL DE PACE DE LA BUCURESTI/DIN 28 IULIE/10 AUGUST1913”. Pi reversu, dominã Pacea, unâ figurã femininã care ţâne într-unâ mânâ unâ lumache di maslin, iara tru alantâ un pergamentu ţi spune ca prosopidare tratatulu di pace.
Ciciorulu ndreptu calcâ unâ canone di polim câdzutâ. În adreapta a personajului si veade sediul a Ministerului a Afacerilor Externe, elementu ţi sumcundil’iadzâ rolulu giucat di România nu maşi tru polim, ţi şi tru stabilirea a pacil’ei.
Tru planul superior, leghenda “TRANQUILITATI EUROPAE” pitreaţe si ea la rolul di pacificator ţi România lu giucǎ la 1913. Tru exergã, suntu menţionate numile a membrilor a ţilor ţinţe delegatii care purtarâ discuţiile, oamin’i politiţ şi militari, isa-isa.”
Aestâ medalie easte spusâ la bitisita a unui articol trâ aestu tratat di pace di la Bucureşti. Tru articol suntu spuse şi zboarâle a isoricului armân, Naegu Djuvara, armân dupâ tatâ, şi romn dupǎ mama, care minduiaşte cǎ loarea a Cadrilaterului ca platâ di polim pri-tru amputarea teriotoaialâ a li Bulgarie, fu unâ greşalâ a statului român. Aestâ alatose fu reparatâ tru 1940 pri-tru turnarea nâpoi a Cadrilaterului. Zboarâle a lu Neagu Djuvara, citate tru articol suntu, alidzem, :
: “Tru anlu 1913, si feaţe rãu când nu nâ mulţan’iisim maşi sã-li îmchiedicãm pi bulgari sâ obţânâ hegemonia tru Balcani, ama lâ câftǎm şi unâ porţiune di teritoriu în Dobrogea, iu altâ turlie nu eara majoritari niţe bulgaril’i, niţe român’il’i, ţi eara turţâl’i şi tãtaril’i. Trâ România nu era indispensabilã aestã faţire ma mare a li Dobroge. Nâ feaţim pri-tru aesta duşman’i (di) oamin’i ţi furâ di totna arada di noi în cursul a li istorie. Eo cred cã loarea a Cadrilaterului di la bulgari tru 1913 fu unâ greşalã politicã. Ama, lipseaşte sã adavgu cã eara pruvidzutã unâ contraparte. Obţânirea a Cadrilaterului eara ligatã di ideea tra-s l’i aduţim acloţe pi zburâtoril’i di limbã românã, aromân’il’i şi meglenoromân’il’i, el’i zburânda dialecte românesti şi aflaţ tru Balcan’i. Eara ama un proiectu lathosit şi, dupã pãrerea a mea, ninca şi imoral, di aform’ia cã noi lipsea s-lom nişte aromân’i di-tru Grǎţie sau di-tru Albania tra sâ-l’i duţim într-unâ parte a li Bulgarie, sau într-unâ reghiune ţi-l’I si câdea a Bulgaril’ei. Sã him îndrepţâ şi s` spunim cu diche: aduţirea a unui numir di aromân’i în Cadrilater fu un lucru cu zim’ie di punctu di videare politic, un lucru grav – niţe aromân’il’i nu furâ cu chefea faptâ, di aform’ia cǎ noi, pri-tru aestâ “pâzare”, trapsim mânâ şi renunţǎm sã-l’i forţãm pi alanţâ semnatari a tratatului di la Bucuresti sã facâ di câbule un articol asiguripsinda apârarea a zburâtorilor di dialectu românescu acloţe iu si afla”.
Ascultat aoa –>
