Agenda armaneasca 2014.07.29

Român’il’i marcheadzâ, di ma mulţâ an’i, pri 29 alonar, Dzua a Imnului Naţional, cu ceremonii, inclusiv militare, organizate tu ma mulţâ câsâbadz dit vâsâlii. Dzua a Imnului Naţional, yurtusitâ, tru hibâ ţi an, pi 29 alonar, fu proclamată tru 1998. Actualul Imnu, considerat un simbol national, easte “Dişteaptă-te, române!”, aleptu dupa câdearea a reghimului comunistu, tru mesuu andreu 1989, şi recunoscut, ma amânat, pri-tru Constituţia di-tru 1991. “Dişteaptă-te, române!”, pi melodia compusa di Anton Pann si versurile scrise di Andrei Muresanu, a apǎru, initial, la giumitatea a secolului al 19-lea, intr-unâ perioadâ marcatǎ di Revoluţia di-tru 1848.

Hristu Steriu, 29.07.2014, 19:58

Român’il’i marcheadzâ, di ma mulţâ an’i, pri 29 alonar, Dzua a Imnului Naţional, cu ceremonii, inclusiv militare, organizate tu ma mulţâ câsâbadz dit vâsâlii. Dzua a Imnului Naţional, yurtusitâ, tru hibâ ţi an, pi 29 alonar, fu proclamată tru 1998. Actualul Imnu, considerat un simbol national, easte “Dişteaptă-te, române!”, aleptu dupa câdearea a reghimului comunistu, tru mesuu andreu 1989, şi recunoscut, ma amânat, pri-tru Constituţia di-tru 1991. “Dişteaptă-te, române!”, pi melodia compusa di Anton Pann si versurile scrise di Andrei Muresanu, a apǎru, initial, la giumitatea a secolului al 19-lea, intr-unâ perioadâ marcatǎ di Revoluţia di-tru 1848.

Taşcu Bongu, tru işita a secolului XIX (catra la 1900), scria tru unâ revistâ un grup di versuri ca un ecou la aestu imnu românescu a lu Anton Pann şi Andrei Mureşanu; versurile a poetului transilvan eara urminie trâ unire dupǎ iureneca a ţil’ei di la 1859 furâ iurnecâ pri-tru aţel “Dişteaptâ-te, române”, tru arada a lor şi trâ poetulu armân, Taşcu Bongu Iliescu: “Voi armân’i machiduniţ, pânâ cându va-s durm’iţ ? Câţe nu vâ minduiţ, Ca român’i curaţ ţi hiţ ?”. El faţea aşi unâ paralelâ şi la poezia a lu Constantin Belemace, poezie publicatâ cu maşi ndoi an’i ninte, câtrâ la anulu 1890, “Pârinteasca dimândare” Taşcu Bongu Iliescu fâţea unâ extindire a versurilor di-tru prima strofâ “Fraţ di mumâ şi di-un tatâ, Noi armân’i di eta toatâ.”

Anulu revoluţionar, 1848, aduse tru Europa un vintu di libirtate, care priste ndoi an’I, pri-tru polimulu a Crimeil’ei, bitisit tru 1856 aduse m’ica unire a principatilor române Moldova cu Ţara Româneascâ, tru 1859, iara tru 1860 crearea a comitetului macedo-român, avânda ca preşedinte pi Dimitrie Cozacovici.

******************

Cu unâ parafrazâ la versurile “Un cânitc ca di jale, cântam nâ oarâ eu”, treaţim la unâ hâbare di jale, ligatâ di grupulu di cântâtori, “Grâmustean’l’i”.

Tru un email di pi 23 alonar, şefulu a grupâl’ei di cântâtori, domnul Gh’iorgh’i Giuiape, dzâţe:

Cu

mari jali u dam habarea ca aseara martsa 22.07.2014, lu yirta dumidza shi ti totna, di noi grupa di cantator GRAMUSTEANJ di Skopia l-dispartsa, naima canascutlu cantator KALCO ZIKOV – CICICU.

S-lu jatra dumidza.Grupa di cantator Gramusteanj

Shef a grupaljei

Yioryi al Giuiapi

Zboarâ di paragorisire pitricurâ ma mulţâ oamin’i ţi lu cunuştea:

Dumljiarta Halca Chiccu ( lala)

Cali buna aclo ti ashteapta Armanamea

Halca,ei canta shi zburascu armanashti.

Locluts lishoru armane.

Mita Guda,

Di Scopia

Dumnidza s-lu yarta,

Halcia-armanlu cu marea inima disfapta cata tuts shi marli cantator cari ti totna va lu dotsem aminti.

Vasco al Yarachi

Velingrad

Eara tinjisit di tuts Armanjlji sh-ca om, sh-ti contributsia-a lui shi lucurlu tsi-l fatsea ti armanamea, deadun cu nicuchira-a lui, cari s-analtsa an tseruri ninti di-ndoi anji. Sh-si-aflara iara dolji Aclo, iu va s-canta deadun tu armunii cu angljilji. Dumnidza s-lji-aiba angatan pi ninga el tu Paradis. Sa-lji baneadza taifa.

Goran Pushuticlu

Dit numa-a mea shi dit numa-a Uniiljei ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii pitrec perguriseari pana di taifa-al Halciu Cicicu. Ti el – Dumljearta-l. Sa-lji baneadza ficiorlji, nurarli shi nipotslji ta s-lu-aduca-aminti. Cantitsli tsi li canta shi li-nreghistra cu grupurli “Armanji haracochi” , prota shi “Gramusteanjlji”, deapoa, va s-armana un documentu tsi nu va s-cheara putes shi va-l aduca aminti.

Dit gruplu “Armanji haracochi” la multsalji s-adunara trei ashi ca poati ca shi-aclo va s-canta ca “trio”. Tu numa-ali UCAM loara parti di trei ori pi-arada la una manifestatsii di folclor tsi s-tsani Strug, tu Republica Machedoniea, el shi cu nicuchira-lji Sultana, sh-li prezentara shi canticlu shi limba shi portul armanescu.

Di multu nu-aveam vidzuta un mortu ahat di “musheat”. Vrea s-dzaca omlu ca durnjea Halciul shi nu eara tu sfinduchea ti pi calea ti la multsalji. Di trei ori nershu di-l vidzui. Nj-eara bun oaspi shi-ashi mi dispartsai ti daima di Halciul.

Sa-lji hiba loclu lishor, Dumidzalu sa-lji afla un loc musheat tu Paradis shi numa ti daima sa-lji si-avda.

Dina Cuvata

***************

Di la arta a cântului, treaţim cu unâ hâbare la artile plastiţe. La Muzeul Ţǎranului Tomân di Bucureşti. Aclo easte loclu iui va-s hib faptâ unâ expoziţie di sculptuirâ chinezâ şi europeanâ, expoziţie cu numa “Dialog cu emperorulu Qin (împǎrat chinez), expoziţie di sculpturâ China Uniunea Europeanâ”.

Expoziţia va sâ hibâ organizatâ siptâmâna aestâ tru işita mesului, gioi, 31 di cirişar, dzua a vernisajului, adicǎ dişcl’idirea a li expoziţie. Participâ, cu lucrǎri, un numir di vârâ 30 di aritşţâ. Tru listâ aflǎm şi numa a unei artistâ armânâ, cu ţara di provenienţâ România. Easte Cristina Pasima, ţi tora easte mârtatâ Paris, doamana (soţia) a lu Nicolas Trifon. Di aclo, di Paris, ea participâ tora la aestâ expoziţie di Bucureşti, ţi putem sâ-l’I dzâţim cu unâ ma veacl’e hâidipsire (ma sibâ cǎ şi câsâbadzl’I pot sibâ hâidipsiţ) “M’iclu Paris”. Un artistu plastic di mare forţâ, cum dzâţea criticulu di artâ Doina Mândru, di exemplu la expoziţia di la Pâlatea Mogoşoaia (nâ aduţim aminte di domnitorulu Constantin Brâncoveanu, vâtâmat di urţâ, la 1714), (expoziţie) di mulţâ an’i ma ninte, tut Bucureşti, s-dzâţim. Ghine vinişi tru ninca unâ expoziţie acasâ, Cristina Pasima !

****************

Celebritǎţile sportive din România îşi adarâ câte unâ şcoalâ tru sportul respective. Gh’iorgh’I Hagi are unâ Academie di fotbal. Unâ glorie tru tenisulu românescu la bârbaţ, Ilie Nǎstase, îşi dişcl’ise catra tru isita a mesului, viniri 25 alonar, unâ şcoalâ di tenis tru câsâbǎlu Buşteni, tru chentrul a li Românie, aclo iu tenismena a noastrâ Simona Halep fu aloepatâ cetǎţean di tim’ie. Tru un articol di pi inernet videm prezentat aestu evenimentu. Alidzem:

Meciulu a secolului: Simona Halep — Stere Halep !

1500 di oamin’i si bâturâ sâ intrâ, viniri dicseară, la inaugurarea, dişcl’idirea a arenâl’ei di tenis “Ilie Năstase”, cu maşi 300 di locuri, di-tru chentrul a staţiunil’ei Busteni.

Cu aţistǎ aform’ie si disputǎ un meci demonstrativ di tenis la care au participatâ Simona Halep si Ilie Năstase, deadun cu alte surprize.

Cetatean di onoare la Busteni, Halep fu aştiptatâ cu fanfara.

Apoia, tru meciulu demonstrativ cu Simona au giucatâ la dublu mediculu Irinel Popescu, cântătorulu Marcel Pavel si Horatiu Malaele.

Adevarata şi alethea surprizâ a evenimentului fu ama confruntarea sportiva anamisa di tatâ si hil’e. Trâ haraua a publicului, Simona Halep giucǎ trâ prota oara tenis contra a lu Stere Halep.

“Tata gioacâ di plǎcere, – dzâse Simona – inviţǎ maşi cum mi mutrea mine, nu are loatâ ore, mi hârâsescu, mi bucur cǎ fui cu el pi teren”, dzâse tenismena.

Tru bitisitâ, sportiva numirulu 3 mondial tru ierarhia WTA mărturisi că niscâte ori easte aspâreatâ di tută atenţia pi care l’i-u da publiculu:

Bana mea si alâxi. Tută lumea mi cunoaşte tora cându mi veade. Easte greu, îm’i l’ia di energhie”, dzâse Simona Halep. Easte ama şi plăcut. Voiu să mi hârâsescu di aţistă perioadă. Am avutâ multe chidinuri, s-dzâc aşi, avui multe accidentări. Tenisulu easte un sport dificil, iara performanţa easte şi ma dificilă”, adapse ea.”

Ascultaţ aoa –>