Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda armaneasca 2014.07.29

Român’il’i marcheadzâ, di ma mulţâ an’i, pri 29 alonar, Dzua a Imnului Naţional, cu ceremonii, inclusiv militare, organizate tu ma mulţâ câsâbadz dit vâsâlii. Dzua a Imnului Naţional, yurtusitâ, tru hibâ ţi an, pi 29 alonar, fu proclamată tru 1998. Actualul Imnu, considerat un simbol national, easte “Dişteaptă-te, române!”, aleptu dupa câdearea a reghimului comunistu, tru mesuu andreu 1989, şi recunoscut, ma amânat, pri-tru Constituţia di-tru 1991. “Dişteaptă-te, române!”, pi melodia compusa di Anton Pann si versurile scrise di Andrei Muresanu, a apǎru, initial, la giumitatea a secolului al 19-lea, intr-unâ perioadâ marcatǎ di Revoluţia di-tru 1848.

Agenda armaneasca 2014.07.29
Agenda armaneasca 2014.07.29

, 29.07.2014, 19:58



Taşcu Bongu, tru işita a secolului XIX (catra la 1900), scria tru unâ revistâ un grup di versuri ca un ecou la aestu imnu românescu a lu Anton Pann şi Andrei Mureşanu; versurile a poetului transilvan eara urminie trâ unire dupǎ iureneca a ţil’ei di la 1859 furâ iurnecâ pri-tru aţel “Dişteaptâ-te, române”, tru arada a lor şi trâ poetulu armân, Taşcu Bongu Iliescu: “Voi armân’i machiduniţ, pânâ cându va-s durm’iţ ? Câţe nu vâ minduiţ, Ca român’i curaţ ţi hiţ ?”. El faţea aşi unâ paralelâ şi la poezia a lu Constantin Belemace, poezie publicatâ cu maşi ndoi an’i ninte, câtrâ la anulu 1890, “Pârinteasca dimândare” Taşcu Bongu Iliescu fâţea unâ extindire a versurilor di-tru prima strofâ “Fraţ di mumâ şi di-un tatâ, Noi armân’i di eta toatâ.”


Anulu revoluţionar, 1848, aduse tru Europa un vintu di libirtate, care priste ndoi an’I, pri-tru polimulu a Crimeil’ei, bitisit tru 1856 aduse m’ica unire a principatilor române Moldova cu Ţara Româneascâ, tru 1859, iara tru 1860 crearea a comitetului macedo-român, avânda ca preşedinte pi Dimitrie Cozacovici.


******************





Cu unâ parafrazâ la versurile “Un cânitc ca di jale, cântam nâ oarâ eu”, treaţim la unâ hâbare di jale, ligatâ di grupulu di cântâtori, “Grâmustean’l’i”.


Tru un email di pi 23 alonar, şefulu a grupâl’ei di cântâtori, domnul Gh’iorgh’i Giuiape, dzâţe:



Cu


mari jali u dam habarea ca aseara martsa 22.07.2014, lu yirta dumidza shi ti totna, di noi grupa di cantator GRAMUSTEANJ di Skopia l-dispartsa, naima canascutlu cantator KALCO ZIKOV – CICICU.


S-lu jatra dumidza.Grupa di cantator Gramusteanj


Shef a grupaljei


Yioryi al Giuiapi



Zboarâ di paragorisire pitricurâ ma mulţâ oamin’i ţi lu cunuştea:



Dumljiarta Halca Chiccu ( lala)


Cali buna aclo ti ashteapta Armanamea


Halca,ei canta shi zburascu armanashti.


Locluts lishoru armane.


Mita Guda,


Di Scopia





Dumnidza s-lu yarta,


Halcia-armanlu cu marea inima disfapta cata tuts shi marli cantator cari ti totna va lu dotsem aminti.



Vasco al Yarachi


Velingrad



Eara tinjisit di tuts Armanjlji sh-ca om, sh-ti contributsia-a lui shi lucurlu tsi-l fatsea ti armanamea, deadun cu nicuchira-a lui, cari s-analtsa an tseruri ninti di-ndoi anji. Sh-si-aflara iara dolji Aclo, iu va s-canta deadun tu armunii cu angljilji. Dumnidza s-lji-aiba angatan pi ninga el tu Paradis. Sa-lji baneadza taifa.


Goran Pushuticlu



Dit numa-a mea shi dit numa-a Uniiljei ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii pitrec perguriseari pana di taifa-al Halciu Cicicu. Ti el – Dumljearta-l. Sa-lji baneadza ficiorlji, nurarli shi nipotslji ta s-lu-aduca-aminti. Cantitsli tsi li canta shi li-nreghistra cu grupurli “Armanji haracochi” , prota shi “Gramusteanjlji”, deapoa, va s-armana un documentu tsi nu va s-cheara putes shi va-l aduca aminti.


Dit gruplu “Armanji haracochi” la multsalji s-adunara trei ashi ca poati ca shi-aclo va s-canta ca “trio”. Tu numa-ali UCAM loara parti di trei ori pi-arada la una manifestatsii di folclor tsi s-tsani Strug, tu Republica Machedoniea, el shi cu nicuchira-lji Sultana, sh-li prezentara shi canticlu shi limba shi portul armanescu.


Di multu nu-aveam vidzuta un mortu ahat di “musheat”. Vrea s-dzaca omlu ca durnjea Halciul shi nu eara tu sfinduchea ti pi calea ti la multsalji. Di trei ori nershu di-l vidzui. Nj-eara bun oaspi shi-ashi mi dispartsai ti daima di Halciul.



Sa-lji hiba loclu lishor, Dumidzalu sa-lji afla un loc musheat tu Paradis shi numa ti daima sa-lji si-avda.



Dina Cuvata



***************



Di la arta a cântului, treaţim cu unâ hâbare la artile plastiţe. La Muzeul Ţǎranului Tomân di Bucureşti. Aclo easte loclu iui va-s hib faptâ unâ expoziţie di sculptuirâ chinezâ şi europeanâ, expoziţie cu numa “Dialog cu emperorulu Qin (împǎrat chinez), expoziţie di sculpturâ China Uniunea Europeanâ”.


Expoziţia va sâ hibâ organizatâ siptâmâna aestâ tru işita mesului, gioi, 31 di cirişar, dzua a vernisajului, adicǎ dişcl’idirea a li expoziţie. Participâ, cu lucrǎri, un numir di vârâ 30 di aritşţâ. Tru listâ aflǎm şi numa a unei artistâ armânâ, cu ţara di provenienţâ România. Easte Cristina Pasima, ţi tora easte mârtatâ Paris, doamana (soţia) a lu Nicolas Trifon. Di aclo, di Paris, ea participâ tora la aestâ expoziţie di Bucureşti, ţi putem sâ-l’I dzâţim cu unâ ma veacl’e hâidipsire (ma sibâ cǎ şi câsâbadzl’I pot sibâ hâidipsiţ) “M’iclu Paris”. Un artistu plastic di mare forţâ, cum dzâţea criticulu di artâ Doina Mândru, di exemplu la expoziţia di la Pâlatea Mogoşoaia (nâ aduţim aminte di domnitorulu Constantin Brâncoveanu, vâtâmat di urţâ, la 1714), (expoziţie) di mulţâ an’i ma ninte, tut Bucureşti, s-dzâţim. Ghine vinişi tru ninca unâ expoziţie acasâ, Cristina Pasima !



****************


Celebritǎţile sportive din România îşi adarâ câte unâ şcoalâ tru sportul respective. Gh’iorgh’I Hagi are unâ Academie di fotbal. Unâ glorie tru tenisulu românescu la bârbaţ, Ilie Nǎstase, îşi dişcl’ise catra tru isita a mesului, viniri 25 alonar, unâ şcoalâ di tenis tru câsâbǎlu Buşteni, tru chentrul a li Românie, aclo iu tenismena a noastrâ Simona Halep fu aloepatâ cetǎţean di tim’ie. Tru un articol di pi inernet videm prezentat aestu evenimentu. Alidzem:




Meciulu a secolului: Simona Halep — Stere Halep !


1500 di oamin’i si bâturâ sâ intrâ, viniri dicseară, la inaugurarea, dişcl’idirea a arenâl’ei di tenis “Ilie Năstase”, cu maşi 300 di locuri, di-tru chentrul a staţiunil’ei Busteni.


src=/files/Foto



Cu aţistǎ aform’ie si disputǎ un meci demonstrativ di tenis la care au participatâ Simona Halep si Ilie Năstase, deadun cu alte surprize.



Cetatean di onoare la Busteni, Halep fu aştiptatâ cu fanfara.



Apoia, tru meciulu demonstrativ cu Simona au giucatâ la dublu mediculu Irinel Popescu, cântătorulu Marcel Pavel si Horatiu Malaele.



Adevarata şi alethea surprizâ a evenimentului fu ama confruntarea sportiva anamisa di tatâ si hil’e. Trâ haraua a publicului, Simona Halep giucǎ trâ prota oara tenis contra a lu Stere Halep.



“Tata gioacâ di plǎcere, – dzâse Simona – inviţǎ maşi cum mi mutrea mine, nu are loatâ ore, mi hârâsescu, mi bucur cǎ fui cu el pi teren”, dzâse tenismena.



Tru bitisitâ, sportiva numirulu 3 mondial tru ierarhia WTA mărturisi că niscâte ori easte aspâreatâ di tută atenţia pi care l’i-u da publiculu:



Bana mea si alâxi. Tută lumea mi cunoaşte tora cându mi veade. Easte greu, îm’i l’ia di energhie”, dzâse Simona Halep. Easte ama şi plăcut. Voiu să mi hârâsescu di aţistă perioadă. Am avutâ multe chidinuri, s-dzâc aşi, avui multe accidentări. Tenisulu easte un sport dificil, iara performanţa easte şi ma dificilă”, adapse ea.”



Ascultaţ aoa –>

Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company