Agenda armaneasca 2014.07.15
Unâ hâbare sportivâ.
Hristu Steriu, 15.07.2014, 20:18
Unâ hâbare sportivâ.
Dumânicâ, 13 alonar, Bucureşti, Simona Halep amintǎ turneulu di tenis BRD Bucharest Open 2014. Ea si impuse fârâ probeleme dinintea a italiancâl’ei Roberta Vinci, şi amintǎ cu 2-0 la seturi.
Aflata dinintea a ţil’ei de-a 13-a finalâ din cariera, Simona nu si-u chiru concentrarea in fata numarului 24 din clasamentul WTA si a evolua asa cum a facut-o pana acum.
Halep si Vinci s-au intalnit de cinci ori pana acum, romanca fiind in usor avantaj. Italianca a invins-o pe Simona la Paris, in 2012 si 2013, in timp ce Halep s-a impus la Barcelona (2012), Roma (2013) si s-Hertogenbosch (2013).
Ia un comentariu faptu di un profesionistu a meciului di dunmânicâ. Alidzem:
Finala di la Arenile BNR ariusi perfectu, cu un break al lui Halep, care apoia îsi feaţe serviciul. Dupa un game reusit di Vinci, Simona si himusi si nu-l’i mata deade niţe unâ sansa a adversarâl’ei pana la finalul primului set.
Actul secundu fu ţiva mai complicat, ama maşi tru prota faza a aluştui.
Vinci fu ma apofǎsitâ şi u “tocǎ” pi Halep cu unâ serie de şcurte la limita a li perfecţiune.
Italianca si desprinse la 2-0, ama Simona îşi vine fabulos diznou pri gioc, turnǎ setulu si, tru sone, îşi lu adjudecǎ trofeulu.
Unâ mentiune speciala merita publiculu bucurestean, care u incurajǎ frenetic pi reprezentanta a noastrǎ pi tut parcursul a meciului.
[…]
Simona Halep îşi prezentǎ trofeulu şi dzâse: “ U felicit pi Roberta trâ aestu turneu şi trâ imnaticulu a l’ei professional multu bun. Fu un turneu aleptu, protlu tru România. Mi hârâsescu di-tru suflit cǎ lu amintaiu. A cǎ earam curmatâ, mi hârâsescu cǎ mi ndrupât. Voiu sâ spun evharisto a tutulor di-tru familia a mea ţi mi ndrupâ pri unâ cale multu muşatâ, tru aestu spotu. Mulţan’iisescu a li Federaţie, a domnului Hǎrǎdǎu, a doamnâl’ei nadia Comǎneci, a domnului (Ilie) Nǎstase, şi a ţilor di la WTA cǎ ndreapsirâ aestu turneu.
Evharisto România !
Mulţan’iisescu a român’ilor ! “, declarǎ Simona Halep, la festivitatea di premiere.
*************
Di-tru lumea a sportului şi di la unâ hâbare hârioasâ treaţim tru lumea a teatrului, di la harauâ, la nvirinare. “Nâ (prosopida) mascâ râde, nâ mascâ plândze !”, cum si dzâţe tru teatru, tru zânatea a schenâl’ei.
Hâbarea laie si leagâ di numa a unui tinir di 25 di an’i, actor, Sorin Şaguna, di-tru România, di-tru câsâbǎlu Buzǎu, estul a li Românie, ţi lu lirtǎ Dumnidzǎ siptamana ti tricu si cu aradzle di ngrupare fapte sambata 12 alonar.
Sâ spunim paragorisirea pitricutâ di domnul Andon Hrist, di-tru Arbinişie:
Plângu ti SORIN….
…O voi munts analts, a vau munts s-nu vâ dzâcâ! Cupaciu sh-iarbâ la voi s-nu creascâ ! Nicâ apâ la voi s-nu si bea pute ! Ama s-vâ dzâcâ Munts Uscats! Câ avum un Sorin, sh-aoa armasi. Mi nchin, o mâl’eali analti, nu sâlghits ortecuri di neauâ ta s-cadâ pi murmintul a ficiorlui, câ easti tinir sh-si aspari. Mi nchin, lâi pul’i dit munti, nu cântats pute câtoa, câ vi avdi Sorin: easti tinir shi s-nvirineadzâ. Mi nchin, o picurar, nu adutsets câtaoa tutiputâ, câ Sorin ascultâ cloputli tsi asunâ, chipurli tsi bat, fluerlu tsi adutsi dor, shi s-chicuteadzâ mult. Mi ncin, o câlâtori, când s-vâ cadâ calea câtaoa s-nu aurats shi s-nu cântats, câ aoa avem Sorin a nostru: vi asculta când aurats shi cântats shi u l’ea dorlu ti a-Casâ !”
Simnat, Cu nvirinare, Andon Hristo.
Sâ spunim tora unâ şcurtâ prezentare a banâl’ei a lu Sorin Şaguna:.
S-aminta casabalu Buzau dit Romanie tu una fumealji di cari eara ahat pirifan shi spunea iutsido ca eara clirunom a mitropolitlui Andrei Saguna. Are un frate dzeamin şi un` sorâ loatâ di fumeal’e. Sorin featsi Liceulu di Arti di Buzau a dapoia bitisi cu 10 Facultatea di Teatru shi Filmu di Bucureshti la clasa a profesorlui Florin Zamfirescu, cari dzatsea ca aestu studentu” easti genial”. Giuca tu ma multi piesi di teatru si filmi. Tora ma napoi giuca tu 3 piesi :” Tsarlu Ivan sh-alaxeashti zanatea” di Mihail Bulgakov, tu “Auto” di Ernesto Caballero shi “Vrearea easti un lucru mari” di Ion Baiesu. Giuca shi tu un filmu amirican (iu sh-avea anvupsita galbin perlu) shi tu filmul al Dan Pitsa ” Chira Chiralina”.
Eara multu activ, misticat tu lucru filantropic, la Crustea Aroshi, la sutsati cu alumta antidrog shi iutsido ca voluntar.
U vrea bana shi nu avea adyi ici ti discurmari, vrea multu s-aiba experientsi. La redactsie armaneasca na cafta prota pi telefoni shi na spusi ca easti arman shi va ta s-treaca s-na cunoasca. […] Na spusi shi cartea a lui di stihuri pi limba romana shi cat arau alj pari ca nu anvitsa di njc armaneashti. Mash dupǎ tatâ easte armân. […] Na placarsi sa-lj stridutsem ndaua di poemati tsi li pitricum shi la Festivalu di Scopje ali Vanghea Mihani. Fu multu harsit. Giucǎ tru piesa regizatâ di Toma Enache Secta a muljerlor ti cari nvitsa ahat ghini rolu pi armaneashti. Rolu al giuca tut ahat di ghini shi tu romana tu idyea piesa tsi avu numa “Norii”. Ti Sorin aesta fu una shansa multu buna shi s-alavda prit medii cu aestu rol tsi dealithea alj si uidisii. Dapoia vini shi filmul NU HIU FAIMOS, MA HIU ARMAN ” iu avu rolu al Iani, sotslu al Toni Caramusheat. Shi aua nvitsa ayonea rolu pi armaneashti shi interpreta cu profesionalismu. Avea dictsii buna shi una frimtari tu rolurili tsi li interpreta. Minduiea shi alti proiecti ti armanj….
Aestu tinir avea actoria tu sandzu, dzatsea tetrul easti una inima tsi bati tu el, ca nu s-minduii varnaoara ca poati s-adara altutsiva.Ca actor ama shi ca om u vrea nai mutu libirtatea di expresie: “Nu am sinfer ti partea formala, candu adari tsiva cu mirachi shi vreari agarsheshtsa di urnechi shi di formalismi, eshtsa libir, emotsiili ama daima suntu constructivi “.
Dum-l’iatu-l !
*********************
Andamomâ di SâmChetru la fraţl’i a noştri arâmân’i di-tru Gârţie. Locaţia: câsbǎlu Aminciu. Adunarea si feaţe viniri-sâmbâtâ şi dumânicâ, ţi tamam dumânicâ, pi 29 cirişar fu sârbâtoarea a Sâmţâlor Petru şi Pavel. Andamoma si bitisi dumânicâ, cându fu canda ca unâ ncurunare a evenimentului cu un cor armânescu, Corlu Mare. Anlu aestu fu a 30-a amdamomâ panelenicâ a vlahilor.
S-nâ turnǎm la prota dzuâ a evenimentului. Viniri searâ fu un spectacol faptu di pareia di Seres, di la suţata “Iorgachi Olimpiotul”, un mânuclu di cântiţse revoluţionare, spuse ti eroili armân’i. ţi-şi deadirâ bana trâ libirarea a li Gârţie, fu multu muşat; fu spusâ niheamâ istoria, şi furâ aduşi aminte şi eroil’i armân’i. Tut viniri, un m’ic simpozion cu ocazia a umplearil’ei 30 di an’i di cându fu adratâ Liga Panelenicâ şi si zburâ trâ simasia şi activitatea a l’ei .Sâmbtâ dicsearâ, tru plateia di Aminciu ansamblurile focloriţe a suţatilor armâneşti din Gârţie spusirâ pi aradâ muşuteaţa a cânticului şi a portului armânescu, iara tru sone spectactori şi oaspiţ di pri tut intrarâ şi el’i în cor pânâ tru m’iedzu di noapte, cântarâ, Dimitrie Coconis, adutsim aminte ndauâ nume, Dimitri Parascos, Fotis Trasias…
Alantâ dzuâ, dumânicâ, si ţânu tru padea di nângâ hoara Ameru corlu mare şi iu ansamblurile cântarâ şi giucarâ tru virdeatsâ, iara spectatoril’i di-tru aumbratâ mutrirâ muşatlu spectacol. Eara viniţ oaspiţ di tru tute parţâle: di Shitip, di Cumanova, di-tru Arbinishie, di-tru România, un autocar îndreptu di Suţata Culturalâ Armânascâ, cu oamin’i di culturâ, armân’i di Bucureşti (sâ dǎm îndauâ nume): Maria Bedivan, Mariana Bara, Tacu Piceava, Nicu Beli, Daniela Vârza,. şi alţâ.
Di Cipru vinirâ maxus Maria şi Paul Beza, care cu aform’ia cǎ eara SâmP’etru îşi yiurtusi dzuua di numâ, Paul, dupâ sâmţâl’I Petru şi Paul. Di-tru Ghirmânie eara viniţ Kira shi Iani Manţu. Di la RRI eara dusâ colega a noastrâ Aurica Piha.
Ascultaţ aoa –>
