Agenda armaneasca 2014.07.08

Hristu Steriu, 10.07.2014, 22:11

Vrut sot, vă câlisim s-loaţ parti la un nău concursu cu premii, “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”. Concursul easti ahârdzitu tră nâscânţâ mări artişti români, cunuscutlu sculptor Constantin Brâncuşi şi unâ dit elevili a lui, nu ma puţân cunuscută, Miliţa Petraşcu.

Tră Constantin Brâncuşi nviţat prit ma multi hâbări pi hiotea a chirolui dit emisiunile a noastri, cata cum şi di pi site icâ di pi profilurli suţial media. Artistă plastică, sculptoriţă şi portretistă, partiţipantă la minarea artistică di avangardă românească dit perioada interbelică (grupărli “Contemporanul”, “Grupul a nostru”, “Criterion”), Miliţa Petraşcu s-amintă tru bitisita a anlui 1892 Chişinău, actualmenti capitala ali Ripublica Moldova. Lucră München sum cândâsearea a masturlor ali avangardâ Kandinsky şi von Jawlensky, deapoia Paris, tru atelierili a cunuscuţlor Matisse şi Bourdelle. S-cânoaşti cu Constantin Brâncuşi, tru a curi atelier parizian lucră dit 1919. Brâncuşi al’i fu cadealihea ghid tru lumea a sculpturâl’ei modernâ, di alâsă tor tru arada a personalitatil’ei artistiţi a Miliţei Petraşcu. Artista muri tru 1976, Bucureşti.

După etapa a avangardismului, Miliţa Petraşcu agiumsi maxus unâ excelentă portretistă. Adră mozaiclu a unei cunuscutâ fântânâ di Bucureşti, Fântâna Mioriţa”, spusi tră videari deadun cu marli avangardistu român Marcel Iancu, ama armasi tru istoria a artâl’ei maxus prit portretili icâ busturli a nâscântor celebrităţ româneşti: actriţili Mărioara Voiculescu şi Elvira Godeanu, poeţl’i Octavian Goga, George Bacovia şi Ion Barbu, mentorlu a lui Constantin Brâncuşi, prozatorl’i Liviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu, marli compozitor George Enescu, actorlu Constantin I. Nottara etc. Miliţa Petraşcu amintă tru 1942 Premiul ali Academie Româna, cata cum şi Premiul a Uniunil’ei Artiştilor Plastiţ dit România, tră tutâ activitatea, tru 1972.

Vă calism s-ascultaţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurli di Facebook, Twitter şi Google, s-apândâsiţ corectu, angrâpsitu, la ndaua întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va s-ţânâ până tru 15 di alunar 2014, data poştâl’ei, dimec vă pripunem un concursu multu ma şcurtu şi ma densu andicra di cum easti tru arada.

Marli Premiu va s-hibâ un sejur di 7 dzâli (6 nopţâ), cu pensiuni completă, tru aţea dit soni decadă a meslui agustu 2014, tră un singur ascultător RRI, tru giudeţlu Gorj, loclu dit cari nchisi tru lumi genialu Brâncuşi. Amintâtorlu va s-aibâ ucazea să s-hârseascâ cu lucrărli brâncuşiene di Târgu Jiu, va s-veadâ casa natală a artistului, ama va s-veadâ şi multi alti muşuteţ culturali, turistiţi, istoriţi a zonâl’ei.

Concursul easti ndreptu deadun cu Centrul Municipal di Cultură Constantin Brâncuşi” di Târgu Jiu şi cu alţâ parteneri locali. Tra s-vâ dăm un argumentu suplimentar s-loaţ parti tru un numir cât ma mari la aestu concursu, ma şcurtu andicra di alanti pi cari li lansăm pi hiotea a chirolui, organizatorlu prinţipal va s-anvâleascâ şi hărgili cu biletlu di avion până Bucureşti tră amintâtoru!

Cum easti arada, lipseaşti s-vâ asiguripsiţ voi, ma s-hibâ ananghi, viza tră România. Tra aţel’i cari nu amintă Mărli Premii va s-avem şi menţiuni tru obiecti, ţi li durusescu partenerl’i a noştri, ahurhindalui cu Centrul Municipal di Cultură Constantin Brâncuşi” di Târgu Jiu.

Ş-tora ntribărli:

– Iu s-amintă Miliţa Petraşcu?

– Cându ahurhi s-lucreadzâ Miliţa Petraşcu tru atelierlu di Paris al Brâncuşi?

– Tru cari minari artistica dit România intră artista tru an’il’i ’20 a secolui ţi tricu?

– Ti operi cu anami al Constantin Brâncuşi suntu Târgu Jiu?

Vă plâcârsim s-nâ ngrâpsiţ di ţi itie vreţ s-loaţ parti la concursu şi, maxus, câţe ascultaţ emisiunile RRI icâ nâ mutriţ programili tru mediul online.

Coordonatili a noastri suntu nialâxiti: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Aştiptăm apandisili a voastri până la 15 di alunar, data a poştal’ei. Amintâtorlu a Marlui Premiu va s-hibâ dimândat tu şcurtu chiro după bitisearea a concursului, tra s-aibâ chiro să-şi ndreagâ sejurlu tru România. Hâirlâticâ s-aveţ!

*********************

Proiectul “România promovatâ pri-tru valori”, di-tru care faţe parte şi armâna, tenismena Simona Halep, numirlu 3 mondial ru isape WTA, dupâ ţi agiumse pânâ tru meciulu di bitisitâ, azvimtâ di Maria Sharapova, la Roland Garros, şi maşi semifinalistâ la Wimledon. Aşi cum nâ informǎ colegulu a nostru Valentin Ţigǎu, luni, 7 alonar Simona Halep şi alte mǎri valori a Româniil’ei furâ alepate sâ-l’I hibâ reprezentante. Valntin Ţigǎu dzâţe:

“Giucătoril’i di tenis, Simona Halep şi Horia Tecău, violonistul Alexandru Tomescu, solistu a li Orchestra Naţionalâ Radio, scrimerulu Mihai Covaliu, fostu campion olimpic şi tinirulu inventator Ionuţ Budişteanu, informatician şi matematician suntu, arhiusinda di luni, 7 alonar, “ambasadori a turismului românescu”. În cadrul a unei cheremonie organizatâ la Bucuresti, premierulu Victor Ponta lâ dede ntru mânǎ a luştor paşapoartile diplomatiţe. Evenimentulu faţe parte di-tru proiectul “România promovată pri-tru valori”, initiat di Departamentul trâ IMM-uri (Înreprinderi M’iţ şi di Mese), Mediul di Afaceri si Turismu a Guvernului roman

********************

Specatcolul di Tulcea, la care eara dusâ şi colega a noastrâ Aurica Piha, ama participǎ şi un reprezentantu di la comunitatea româneascâ di Canada.. Gioi, 3 alonar, tru câsâbǎlu si ţânu concertul “Casa a noastra armanaeasca” organizat di Corina Elena Badea deadun cu falcarea di Tulcea a suţatâl’ei Fara armneascâ, dit România.. Corina lansǎ cd-ulu cu numa “casa a noastrâ armaneascâ”. Tru dişcl’idirea a spcetacolului furâ ficiuriţl’i cu un mânucl’u di cantiţe, cântǎ Elena Croina Badea ndauâ piesde di-tru nǎulu album, diapoia cântǎ deadun cu Pero Ţaţa cânticlu “Bunâ seara lea fituşe” di pi cd-ulu nǎu, diapoia cântǎ Pero Ţaţa. Vinit di Canada Gheorghe Eremia, di la comunitaea româneascǎ di Canada, oferi premii a participanţâalor la spectacol, ama şi a ţilor ţi lucreadza trâ cultura armaneascâ: Gicǎ Popescu, prezidentul di tim’ie la filiala di Tulcea a suţatâl’ei “Fara armaneasca dit România”, Stelicǎ Fudulea prezidentu a fâlcaril’ei di Tulcea, ninca şi a lu Emil Hagi, preşedinte la asociaţia româneascâ-armâneascâ “Nicu Hagi” di Cǎmpulung.

Pi di altâ parte Stelicǎ Fudulea oferi unâ plachetâ a li Corina Badea trâ scutearea tu mighdane a cânticlui armânescu, a domnului Paul Beza trâ cartea ţi u scoase şi trâ tut lucrulu trâ armâname.

Spectacolul si duse ninte cu ndauâ cântiţe di folclor românescu interpertate di artişţâ locali. Tru sone Pero Ţaţa cântǎ cânticulu “Pitu Guli” şi alte cantiţe vecl’i armâneşti. Oaspe di tim’ie fu, din Sârunâ, Petros, care cântǎ la cobzǎ- “bouzouki”. Specatacolul si ţânu la teatrul Jean Bart. Eara lume multâ, oamin’ili aplaudarâ frenetic, deadirâ lilici, ma multu ali Corinâ. Spactacolul fu prezentat di colega a noastrâ Aurica Piha.

Dupǎ spectacol particianţâl’i si dusirâ la Casa Avramide, iu domnul Beza feaţe lansarea a cartil’ei “Destinaţia Avdela”; zburâ autorlu, feaţe şi unâ proiecţie muşatâ di cadure, şi deade autografe.

Ascultaţ aoa –>