Agenda armaneasca 2014.06.17

Vrut sot, vă câlisim s-loaţ parti la un nău concursu cu premii, “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”. Concursul easti ahârdzitu tră nâscânţâ mări artişti români, cunuscutlu sculptor Constantin Brâncuşi şi unâ dit elevili a lui, nu ma puţân cunuscută, Miliţa Petraşcu.

Hristu Steriu, 17.06.2014, 21:58

Vrut sot, vă câlisim s-loaţ parti la un nău concursu cu premii, “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”. Concursul easti ahârdzitu tră nâscânţâ mări artişti români, cunuscutlu sculptor Constantin Brâncuşi şi unâ dit elevili a lui, nu ma puţân cunuscută, Miliţa Petraşcu.

Tră Constantin Brâncuşi nviţat prit ma multi hâbări pi hiotea a chirolui dit emisiunile a noastri, cata cum şi di pi site icâ di pi profilurli suţial media. Artistă plastică, sculptoriţă şi portretistă, partiţipantă la minarea artistică di avangardă românească dit perioada interbelică (grupărli “Contemporanul”, “Grupul a nostru”, “Criterion”), Miliţa Petraşcu s-amintă tru bitisita a anlui 1892 Chişinău, actualmenti capitala ali Ripublica Moldova. Lucră München sum cândâsearea a masturlor ali avangardâ Kanditsky şi von Jawlensky, deapoa Paris, tru atelierili a cunuscuţlor Matisse şi Bourdelle. S-cânoaşti cu Constantin Brâncuşi, tru a curi atelier parizian lucră dit 1919. Brâncuşi al’i fu cadealihea ghid tru lumea a sculpturâl’ei modernâ, di alâsă tor tru arada a personalitatil’ei artistiţi a Miliţei Petraşcu. Artista muri tru 1976, Bucureşti.

După etapa a avangardismului, Miliţa Petraşcu agiumsi maxus unâ excelentă portretistă. Adră mozaiclu a unei cunuscutâ fântânâ di Bucureşti, Fântâna Mioriţa”, spusi tră videari deadun cu marli avangardistu român Marcel Iancu, ama armasi tru istoria a artâl’ei maxus prit portretili icâ busturli a nâscântor celebrităţ româneşti: actriţili Mărioara Voiculescu şi Elvira Godeanu, poeţl’i Octavian Goga, George Bacovia şi Ion Barbu, mentorlu a lui Constantin Brâncuşi, prozatorl’i Liviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu, marli compozitor George Enescu, actorlu Constantin I. Nottara etc. Miliţa Petraşcu amintă tru 1942 Premiul ali Academie Româna, cata cum şi Premiul a Uniunil’ei Artiştilor Plastiţ dit România, tră tutâ activitatea, tru 1972.

Vă calism s-ascultaţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurli di Facebook, Twitter şi Google, s-apândâsiţ corectu, angrâpsitu, la ndaua întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va s-ţânâ până tru 15 di alunar 2014, data poştâl’ei, dimec vă pripunem un concursu multu ma şcurtu şi ma densu andicra di cum easti tru arada.

Marli Premiu va s-hibâ un sejur di 7 dzâli (6 nopţâ), cu pensiuni completă, tru aţea dit soni decadă a meslui agustu 2014, tră un singur ascultător RRI, tru giudeţlu Gorj, loclu dit cari nchisi tru lumi genialu Brâncuşi. Amintâtorlu va s-aibâ ucazea să s-hârseascâ cu lucrărli brâncuşiene di Târgu Jiu, va s-veadâ casa natală a artistului, ama va s-veadâ şi multi alti muşuteţ culturali, turistiţi, istoriţi a zonâl’ei.

Concursul easti ndreptu deadun cu Centrul Municipal di Cultură Constantin Brâncuşi” di Târgu Jiu şi cu alţâ parteneri locali. Tra s-vâ dăm un argumentu suplimentar s-loaţ parti tru un numir cât ma mari la aestu concursu, ma şcurtu andicra di alanti pi cari li lansăm pi hiotea a chirolui, organizatorlu prinţipal va s-anvâleascâ şi hărgili cu biletlu di avion până Bucureşti tră amintâtoru!

Cum easti arada, lipseaşti s-vâ asiguripsiţ voi, ma s-hibâ ananghi, viza tră România. Tra aţel’i cari nu amintă Mărli Premii va s-avem şi menţiuni tru obiecti, ţi li durusescu partenerl’i a noştri, ahurhindalui cu Centrul Municipal di Cultură Constantin Brâncuşi” di Târgu Jiu.

Ş-tora ntribărli:

– Iu s-amintă Miliţa Petraşcu?

– Cându ahurhi s-lucreadzâ Miliţa Petraşcu tru atelierlu di Paris al Brâncuşi?

– Tru cari minari artistica dit România intră artista tru an’il’i ’20 a secolui ţi tricu?

– Ti operi cu anami al Constantin Brâncuşi suntu Târgu Jiu?

Vă plâcârsim s-nâ ngrâpsiţ di ţi itie vreţ s-loaţ parti la concursu şi, maxus, câţe ascultaţ emisiunile RRI icâ nâ mutriţ programili tru mediul online.

Coordonatili a noastri suntu nialâxiti: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Aştiptăm apandisili a voastri până la 15 di alunar, data a poştal’ei. Amintâtorlu a Marlui Premiu va s-hibâ dimândat tu şcurtu chiro după bitisearea a concursului, tra s-aibâ chiro să-şi ndreagâ sejurlu tru România. Hâirlâticâ s-aveţ!

***********************

Cu versul horaţian, “ut pictura, poesis” (ca pictura, poezia), treaţim di la pictura a li Miliţa Petraşcu, la poezia a lu Mihai Eminescu, “luţeafirulu a poeziil’ei româneascâ”. Valentin Ţigǎu prezentǎ tru unâ şcurtâ hâbare aestâ comemorare di aualtadz, mesulu aestu.

Dumânicâ 15 cirişar, tru Romania, si adusirâ aminte 125 di an’i di la treaţirea tru eta alantâ a ţilui ma marile poet român, Mihai Eminescu (1850-1889). La Bucuresti, si feaţe unâ cheremonie di depuneri lilice la monumentul a poetului di dinintea a Ateneului Român urmatâ di unâ adunare solemnă si un spectacol omagial. Tru chirolu a dimneaţâl’ei, la murmintul a lu Mihai Eminescu di Bucuresti, academician’il’i Adam Puslojic (Serbie), Vasile Tărâţeanu (Ucraina) şi Mihai Cimpoi (Rep Moldova), adusirâ aminte bana si opera a poetului naţional român(Valentin Tigau).

Tutunâoarâ, avâvdzem cǎ ministrulu delegat trâ Român’il’i di pritut, Bogdan Stanoevici, care tru dzuua di sâmbâtâ 14 cirişar, s-avea dusâ Viena iu discutaarâ cu şeflu a Departamentului di Integrare di-tru Ministreulu Austria. Dumnil’ia a lui, domnul Bogdan Stanoevici, participǎ, tru ultima dzuâ a vizitâl’ei, dumânicâ 15 cirişar, la manifestǎrile di Viena di omaigiare a poetului naţional Mihai Eminescu. Bogdan Stanoevici asistǎ la spectaclul omagial Eminescu di la teatrulu Pygmalion, di Viena, şi la unâ slujbâ di aduţire aminte oficiatâ la bâsearica ortodoxâ românâ di-tru capitala austriacâ.

******

Un numir aproapea isa di an’i, 120 an’i furâ aduşi aminte tru presa scrisâ armâneascâ, di Sofia, aşi cum videm tru ultimulu numir, pi cirişar, 2014 a revistâl’ei “Noi, armân’il’i, şi dupu cum nâ informeadzâ şi domnul Nicolae Chiurcci. Alidzem arhiusita di articol di-tru revistâ:

SUTSATA ARMÂNJLOR “UNIREA”, SOFIA 120 ANJ

Tu dzua di 10 Mai 1894 an la Sofia Armânjlji vinits dit Makedonia s-aduna

tuts tu unâ sutsatâ cu numa “UNIREA”. Colonia Armâneascâ Sofia are unâ

istorie di 150 anj.

Prota Armânjlji yin dit Makedonia. Fumealili Trifon, Ghiulamila, Halciu,

Torbu, Chiurkci, Bajdavela, Busha, Paze, Metsa, Mustricu sh.a. — agiungu

Sofia 1850 — 1865 ti gurbete.

Aeshti Armânj sântu Moscopoleanj di Bitola, Crushova, Gopesh, Molovishte

shi alti locuri di Makedonia. Cama amanat yin shi fumelji gramosteanj shi

meglenits — Iufu, Samargi, Costa.

************

Unâ hâbare nâ pitreaţe domnul Puiu Bajdechi, trâ unâ altâ revistâ, cu numa “Armânamea trâ Europa”, ţi u scoate unâ suţatâ di-tru România, alidzem:

Fara Armâneascâ ditu Românii apruche la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, OSIM, ânreghistrarea a marcâljei “ARMÂNAMEA TRÂ EUROPA” ti fimirida ascoasâ di Farâ.

Domnul Puiu Bajdechi nâ pitreaţe şi un cadur şi nâ spune:

Tu cadur easti directorlu OSIM, (dinandreapta) dl Ion Muscalu, cari tsânu maxus s-lu cunoascâ editorlu coordonator ali fimiridâ, Puiu Bajdechi. Hâristusim ti tinjia aspusâ ti armânj shi ti pricunushtearea simbolicâ a lucurlui comunitar shi educativ tsi lu prâximu.

Fimirida ascoati tu padi manifestări culturali armâneshtsâ, puizie tu limba noastâ, hâbări ditu lumea armâneascâ, minduierli shi vrearea armânjlor ti tsânearea limbâljei di dadâ. Ashi s-nâ agiutâ Dumnidză!

Cu tinjii,

Puiu Bajdechi

*************************