Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca 2014.06.10

Agenda armaneasca 2014.06.10

Arhiusim cu unâ hâbare ţi u avdzât la Radio România Internaţional, tru şcurta redactare a colegului a nostru Valentin Ţigǎu. Ama noi va aleadzim unâ parte şi ma şcurtâ a ţil’ei hâbare. Ca unâ hâbare di malâmâ, ma s-nâ lom dupâ numa a localitatil’ei iu si ţânu evenimentul, câsâblu Zlatna, sigura dupǎ zânatea a oamin’ilor di aclo, tru negura a li istorie cându si scutea malâma di-tru loc. Zlatna si ţânu Festivalulu Internaţional di Filmu Etnografic, iu Radio România Inernaţional oferi pi nângâ alte premii, şi premiul trâ originalitate ru promovarea a idenititatil’ei culturalâ. Premiul fu data a peliculâl’ei di lungu metraj a coordonatorului di la secţia armâneascâ di la RRI, regizorulu Toma Enache trâ filmul “Nu escu faimos, ama escu armân”.

Hristu Steriu, 10.06.2014, 21:09

Ecoulu a filmului agiumse şi tru America, ica ma ghine dzâs fu dus aclo di Institulu Cultural Român, tru acicâcâsire cu Municipalitatea a câsâbǎlui New York.

Primarulu a câsâblui NY, Bill de Blasio, deade unâ nişane pi 5 cirişar a filmului “Nu escu faimos….”

Disigura, Bill de Blasio ţânu isape di loculu di iu v’inea Toma Enache, di-tru România, un loc importantu tru strateghia europeanâ a Statilor Unite. Aduţim aminte cǎ, sâmbâtâ 7 cirişar, unâ pareie di trei membri a Comisil’ei di relaţii externe di-tru Senatulu a Statilor Unite vinirâ tru România. Fostul candidat republican la preşedinţil’e, John McCain, colegulu a lui Ron Johnson şi democratulu Chris Murphy si adunarâ cu preşedintile Traian Băsescu, cu reprezentanţâ a Guvernului şi cu parlamentari român’i. Lughursiţ anamisa di-a ţel’i ma influenţâl’i membri a Congresului american si celebri trâ atitudinea a lor criticâ faţǎ di Moscova, McCain şi Johnson furâ duşi, tru apriliu, şi tru Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), tr-a exprimare, pi fondul a crizâl’ei di-tru Ucraina, susţânirea a Statilor Unite faţǎ di administraţia pro-occidentala di la Chişinǎu. Vizita a senatorilor american’i Bucuresti si feaţe dupǎ ţi, mesulu ţi tricu luna trecuta si aflǎ Bucureşti vicepreşedintile Joe Biden, iara gioi şefulu a Pentagonului, Chuck Hagel, si-are adunatâ, la Constanţa (sud-est, portu la Marea Neagrǎ), cu ministrulu român a Apǎraril’ei, Mircea Duşa.

Ama v’inim la proiectul chinematografic susţânut di ICR (filiala di) New York. Aşi cum scrie tru articolul tipusit tru jurnalul România Liberǎ, autor Cristian Hagi, tru numirulu di dumânicâ, 8 cirişar:

Dzuua di 5 cirişar fu declarată Dzuua a prezervaril’ei a culturâl’ei vlahǎ/aromânǎ di cătrǎ primarulu a New York-ului, Bill de Blasio. Evenimentul si feaţe cu ocazia a premierâl’ei, tru metropolă, a filmuui ”Nu escu faimos, ama escu aromân”, reghizat di constănţeanulu Toma Enache.

[…]

Primarulu –dupǎ cum si dzâţe tru articol – numi filmul a lu Toma Enache, protulu lungmetraj pri aromâneaşte, un punctu di referinţă tru istoria a vlahilor. ”Aştiptăm cu nirăvdare –dzâse primaruu a NY – produţirea a unor nale filme aromâne şi continuarea a contribuţil’ei cătrǎ câsâbǎlu a nostru a vlahilor new york-ezi”, bitisi zborulu a lui Bill de Blasio. Proclamaţia dată di primarulu a New York-ului fut citită (diavasitâ) di domnulu Nick Balamaci, preşedintile a asociaţil’ei Fârşerotul, di-tru SUA. Aţissta (proclamaţie) v’ine la ndauâ septămân’i după ţi, la premiera di-tru Machedonia a peliculâl’ei participǎ însuşi preşedintile a statului, Gjorge Ivanov.”

Tru articolulu di-tru România Liberâ si faţe unâ descriire a, citǎm,

Turneul-ui American

Nu escu faimos, ama escu aromân” agiumse în Statile Unite ale Americâ la bitisita a mesului ţi tricu. Până tora — dzâţe Cristian Hagi — si feaţirâ proiecţii tru Washington, Charllote, New York şi Fairfield, şi arǎmâne ca turneulu să si bitiseascâ în Los Angeles. Echipa care vine trâ premiera a luştui filmu easte formată di-tru regizorulu Toma Enache şi actoril’i Lică Gherghilescu şi Teodora Garofil.

[…]

Filmul – si spune tru articol – are obţânutâ premiul Maestrale Unica, ţr-a ţea ma buna reprezentare a unei minoritate lingvisticâ într-un filmu, la Festivalul Internaţional di Filmu “Babel”, din Cagliari, Italia, desfăşurat sum Analtul Patronaj a Parlamentului European. Pelicula, distribuită în România di MediaPro Distributions, si situeadză pi locul 5 tru isapea a ţilor mai vizionatile pelicule româneşte di-tru 2013.

Di la aestâ nişane — proclamaţia – di NY, putem s-dzâţim, ligat di dzua 5 cirişar, şi 6, alantâ dzuâ, a debarcaril’ei a trupilor aliate tru Normandia, cǎ aţea searâ fu ca unâ debarcare armâneascâ tru America. Aduţim aminte cǎ, doilu polim mondial arhiusit la 1939, avu soarta apofǎsitâ di la debarcarea tru Normandia, la 6 cirişar 1944, pânâ pi 30 cirişar, cându ispaea arhiusi sâ si limbidzascâ tru favoarea a aliaţâlor. Aestâ debarcare fu câftatâ ninca di-tru 1942 cându avurâ adunare reprezentanţâl’i a SUA, Anglia şi Rusia, Roosvelt, Churchil şi Stalin, iu Stalin si plândzea di grealile cheardiri ţi li au el’I [pi fortntul di estu di la armatile ghirmane. Ama american’il’i tru dzua 5 di cirişar 2014, nu avurâ niţe unâ cheardire, di la filmul a lu Toma Enache. Tutâ lumea amintǎ, şi noi nâ hârsim cu lucurlu aestu. S-bâneadzâ armânamea !

******************

Maca di la Marea Debarcare ca una maree a Ocheanului Atlantic şi ca unâ chimatâ di aschere ţi tut v’inea, a trupilor aliate contra a Ghirmaniil’ei nazistâ pi plaja di-tru Normadia, nord—vestul a Fanţâl’ei, (maca) tricurâ 70 di an’i, s-dipunim la lucre cama m’iţ, la numire şi la unitǎţ temporale ma m’iţ, di la numirulu di 70 di an’i, la ţel di 50 di dzâle, dupǎ dzâlile tricute di la paşte, di-tru aprier pânâ mesulu aestu, pi 6 di cirişar, cându câdzu sârbâtoarea a Râsal’ilor, şi fu alâsatâ, dupǎ nom şi dzuuâ nilucrǎtoare; (icǎ nilâlâtoare, ma s-nâ duţim pânâ di terminlu latinescu “laboratoria”, dupǎ care easte “elaborat” tru duhlu, tru spiritlu a limbâl’ei, şi zborulu armânescu “lâlâtoare”, dzuuâ ţi si lucreadzâ). Tru un email di pi 6 di cirişar, Goran Puşuticlu faţe urǎrile creştineşte ţi si cad, alidzem, :

La 50 di dzali dupa Pashti, Samtul Duh dipusi pisti apostolji-a lui. Aesta dipuneari-a Samtului Duh easti mari sarbatoari crishtineasca a curi Armanjlji alji dzac Arisalji. Tu Ripublica Machidunia — dzâţea pi 6 cirişar Goran Puşuticlu – aza easti dzuua nilucartoara dupa nom, ti mbistimenjlji crishtinji. Tu Rumanii Luni (pi 9 cirişar adâvdzem noi) easti dzuua nilucartoara, ti tuts banatorlji, sh-ti-atselji ambistimenji sh-ti-atselji ma-ptsan mbistimenji.

Cum tsi s-hiba. Ti multsa anji Arisaljilji […]

Cu tinjii,

Goran Pushuticlu

Tru un m’ic comentariu aduţim aminte cǎ numa a sârbâtoaril’ei di “Rusalii” (icǎ Râsal’ile) v’ine di la un zbor latinescu “Rosalia”, di la “rosa”, trandafil, icǎ şi ma ghine babuche di trandafil. Aestâ lilice va sâ spunâ cǎ dupâ zboarâle di-tru Evanghelie, cndu Ioan fâţea pâtidzarea cu apâ trâ spilarea simboicâ a picatilor, dupǎ el va v’inea Hristolu, ca un soare a bâsearicâl’ei, ţi vrea facâ pâtidzarea cu Duh Sâmtu, iara Matei Evanghelistul dzţea (cǎ va u facâ) cu Duh Sâmtu şi cu foc, adicǎ foculu a soarilui, simbolizat ahât ghine di hroma a buchetiloor şi a grǎdin’ilor di trandafil’i, di la care şi-u l’ia numa şi sârbâtoarea a 50-lor di dzâle di la Paşte, sârbâtoarea a “Rosaliilor”. Şi, tra-s faţim şi ma ghine unâ metaforâ dupâ zboarâle a Hristolui, care dzâţe “Lǎsaţ copiil’i, m’iţl’i, tra-s v’inâ la mine”, s-tradzim unâ metaforâ di-tru dramaturghia a marilui William Sakespeare, care tru sonetile a lui unea foculu a lilicil’ei di trandafil, ca unâ Featâ Albâ ca Neaua, vahi şi el dupâ un francez, Francois Villon, cu muşuteaţa a “neurilor di altâ oarâ” (versul a lu Francois Villon). Ama putem s-arâmânim şi la teatru, cu un altu autor francez, Jean Baptiste Poquelin (ca un altu Ioan Pâtidzâtorulu, Jean Baptiste), Moliere, di-tru care Mihai Sima traduse pi armâneaşte unâ piesâ, Tartuffe. Nâ aduţim aşi aminte di fosta a noastrâ colegâ Mirela Sima, care are un ficior, cu muşuteaţa a “neurilor di altâ oarâ”, fpatu tru meslu andreu, tru bitisitâ di an, şi tora la dzua a Cilimeanlui, di la prot di cirişar, avea umplutâ icǎ împlinitâ giumitatea di an cât are tricutâ tru anulu ţi him; iara pi 6 di cirişar, la Sârbâtoarea a trandafil’ilor eara şi el ca unâ bâbuche (ca un boboc) di trandafil la sârâtoarea a Rosaliilor. Sâ spunim cǎ easte faptu pi 27 andreu astâ iarnâ, trâ dzuuâ di Sâmtul Ştefan, aşi cǎ-l’i bâgarâ şi aestâ numâ, di cara, dupâ cum si dzâţe el îşi vine cu ea. S-bâneadzâ Ştefan şi tutnâoarâ tuţ cilimean’il’i, (cilimean’i) a cure numâ fu la prot cirişar, şi tut sârbâtoare a lor fu şi dzua a bâbuchilor di trandafil, “Arâsal’ile !

***************************

Si cade ca fârâ mare chefe s-treaţim şi la punctul trei, icǎ la poziţia a treia a clasamentului mondial di tenis profesionistu trâ feate WTA: Simona Halep. Iţii tru clasamentulu 100 WTA, di la loculu ţinţe, iu eara sâmbâtâ, fu alinatâ promvatâ, pi loculu trei, dupǎ Serna Wiliams şi chinezoaica Na Li. Simona Halep care pi NaLi u are şi bâtutâ, nu utu ama s-u azvingâ pi Maria Şarapova, care easte tora pi loculu ţinţe WTA, clasamentulu tru tenisulu profesionistu femini. Sâmbâtâ fu a patra oarâ cndu maria Şarapopva u azvimse pi Simona Halep. Alinarea a l’ei tru clasamentu fu spectaculoasâ, di iu an ea eara maşi ru a daua giumitate, sum numirulu 50, di luni 9 di cirişar ea easte misuratâ tru prota giumitate, ama tru caplu a protâl’ei giumitate, pi loculu trei. Aduţim aminte ca pri-tu aestu turneu şi amintatic a li Simona Halep, România a li cure hrome di stat furâ reprezentate di giucâtoarea di Constanţa, agiumse diznou pi stadionulu di tenis di la Roland Garros dupǎ ma multu di 30 di an’I, cându avea amintatâ trâ România Virginia Ruzici, care tora easte managerulu a li Simona Halep. Virginia Ruzici avea amintatâ turneuu di la Roland Garros tru anulu 1978. Şi videm cǎ tora u alâs ghine uşa dişcl’isâ cum si dzâţe trâ Simona Halep, a cure l’i ndreadze cu mare mâsturlâche programulu a turneilor. Tora aştiptǎm trâ Simona amintatiţe şi rezultate muşate la turneulu di la Wimbledon. Haide Simona !

Ascultaţ aoa!