Agenda armaneasca 2014.05.27

Evenimentul importantu di siptâmâna ţi tricu, tru aradâ politicâ, unâ oarâ şi tru aradâ creştinâ altâ oarâ, fu aţel alidzerilor parlamentare, daule si feaţira tru tut aţea dzuâ 25 mai. Tra evenimentul politic putem s-dzâţim maşi ahât, cǎ dumnicâ 25 mai si feaţirâ alidzeri parlamentare şi tru România, trâ Parlamentul european, trâ care si feaţirâ alidzeri trâ tuţ aţel’i 751 di parlamentari, tru Europa. Ama s-treaţim cama ghine di la scara europeanâ, la scara mondialâ, cu agiutorulu a sârbâtoaril’ei creştinâ, care si ţâne tru a şasea dumânicâ di la paşte, dumânica a orbului din naştire, ţi anulu aestu câdzu tut pi 25 mai. Alâsǎm evenimentul, trâ care nâ pitricu informaţia informaţia ascultâtorulu a nostru Vasile Carapit, tra s-lu spunim aproapea di dumânica a orbului, tra sâ si uidiseascâ ma gione spunirea. Tru prota giumitatea a mesului mai, si ţânu tru Gârţie Campionatuoui mondial di şah, gioculu cu pǎtrate albe şi laie, trâ aţel’i a cure ocl’i nu pot sâ veadâ hromile a lucrilor şi nu pot s-aleagâ albile di laie. Vasile Carapit dzâţe:

Hristu Steriu, 27.05.2014, 20:38

“Gata, bitisitâ şi ultima rundǎ la Campionatulu mondial di şah trâ nividzâtori di aoa di-tru Gârţie. Iatu rezultatile a rundâl’ei a naua: Tudorel Tupiluşi chiru la un giucâtor di-tru Africa di Sud, Teodor Lǎpǎdatu chiru la un turcu, Dacian Pribeanu chiru la un rus, eo giucaiu cu Sandu Piroşca şi feciu remizâ, isa-isa, Nelu Morariu amintǎ la un sloven şi Mihai Dima amintǎ la un norvegian. Campion mondial individual agiumse polonezulu Jacek Stachanczyk în vârstǎ di 36 di an’I, cu şapte puncte giumitate.

Pi loculu doi si clasǎ ghirmanulu Oliver Mueller cu şapte puncte.

Loculu trei fu ocupat di gucǎtorulu rus Rustan Kasimov.

Noi român’il’i bitisim aşi: Mihai Dima şi Dacian Pribeanu cu ţinţe punte , Sandu Piroşca şi cu mine cu patru puncte giumitate, Nelu Morariu cu atru puncte, Teodor Lǎpǎdatu cu treie punce giumitate şi Tudorel Tupiluşi cu treie puncte.

Gioi dimneaţa va chinesim spri România avânda satisfascţia şi haraua cǎ particpǎm la aestâ competitie mondialâ dedicatâ a luştui sportu ţi lu au tru verare mulţâ oamin’I, vidzâtori şi nividzâtori.” — dzâţe ascultâtorulu a nostru, domnul Vasile Carapit.

Noi lâ urǎm ghine vinirâ acasâ cu aestu – metaforic sâ-l’i dzâţim — amintatic di puncte albe şi laie !

**********

Di lâ nividzâtori, treaţim tra-s dzţim aşi la “Lum’ina a cartil’ei”, la unâ manifestare ţânutâ la unâ instituţie di înviţâmintu. Vineri, 23 mai, la Facultatea di istorie, di Bucuresţi, amfiteatrulu “Nicolae Iorga”, si ţânu unâ conferinţâ cu numa “Aromâni faimoşi din istoria România”, la care prezentarâ comunicǎri stundeţâl’i coordonaţ di profesorulu Marius Diaconescu. Aromân’il’i faimoşi prezentaţ furâ Gheorghe Hagi, Simona Halep, Toma Caragiu, Take Ionescu, Mina Minovici, Victor Papacostea, academicianulu Matilda Caragiu Marioţeanu. Aeste personalitǎţ suntu prezentate şi tru dosarulu di comunicǎri ţi fu tipusit tru articolulu “Cine suntu aromânii ?” di-tru numirulu pi mai a revistâl’ei “Historia”, direcor Ion Cristoiu, redactor şef Ion M.Ioniţǎ, particpantu şi el la manifestarea di la facultatea di istorie.

Tut un aromân faimos, pi care profesorulu Marius Dicaonescu lu avu invitat la aestâ manifestare, fu actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru. Cum tru salâ eara viniţ ma mulţâ armân’i, di aestâ aform’ie profesorulu Marius Diaconescu feaţe un apel tra-s nu si facâ politicâ, şi discuţia s-hibâ aştirnutâ şi aplicatâ pi valoarea culturalâ a lucrilor.

Ion Caramitru fu invitat sâ l’ia zborlulu şi comunicarea a lui avu tema “Eo şi pâpân’il’i a mei”, tru care marile actor spuse bana greauâ ţi u avurâ pâpân’il’i a lui tru chirolu 1925-1950, cându sum conmunişţâ mulţâ intrarâ şi ahapse. Paplu a lui di partea a a mamâ-sai, Gheorghe Celea, feaţe parte di-tru delegaţia care vine tru România, tru 1925, şi zburâ cu vâsil’elu Ferdinand tra-s l’i aproapche aoa aromân’il’i tra-s v’inâ tru patria-mumâ, di aform’ia a mintiturilor di la polimile balcaniţe.

****************

Dzua 23 mai fu dzuâ libirâ, ţi nu s-lucra, trâ armân’il’i di-tru republica di ma ninte iugoslavâ, Machedonia, dupâ cum nâ informeadzâ Goran Puşuticlu. Statlu machiduean acordǎ aestâ dzuâ libirâ, trâ mare contribuţie isoricâ a aromân’ilor, valsi, cum suntu el’I tricuţ, tru constituţie, la alumta contra a dominaţil’ei otomanâ pi loculu a Machiduniil’ei; revoluţia di la 1903, a lu Pitu Guli. Priste doi an’i, la presiunea a statului roman, ama şi cu agiutorulu a mǎrilor puteri europeane, sultanulu Abdul Hamid doilu vidzu zore şi deade un decret trâ ndrepturile a aromân’ilor tru imperiul otoman. Decretulu fu simnat pi 23 mai 1905. La marile efortu faptu di activiştil’i di-tru Machidunie, n-cap cu poetului Dina Cuvata, aestâ dzuâ fu pricunuscutâ di statulu machidunean trâ sârbâtoare naţionalâ a armân’ilor di-tru Machidunie, pi nângâ sârbâtoarea naţionalâ comunâ a mileţlor di-tru republica Machedonia, di pi 8 di meslu agheazmǎciune. Ia ţi dzâţe Goran puşuticlu.

Tu numa-ali Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii, va or ti multsa anji Dzuua Natsionala-a Armajlor, 23 Mai. Aza mash tu Ripublica Machidunia banatorlji di zartsina armaneasca au libir, nu s-duc la lucru, easti un ndreptu tsi la-l da nomurli machiduneshtsa, ca suntu pricanascuts shi tinjisits ca mileti ahorghea. Ti prota oara Dzuua Natsionala-a Armanjlor fu yiurtusita la Mirmintsalji armaneshtsa di Bituli, anda ahurhi a treia dishtiptari natsinala (Gh. Zbuchea), a initsiativa ti-aesta yiurtuseari u-avu poetlu Dina Cuvata. Aesti li spuni tinjisita d-na Maria Pariza tu un articul (ia, al caftu tora shi nu pot s-lu-aflu, vahi lu-am iuva acasa, nu tu comp.). Ca armanjlji intrara tu constitutsia machiduneasca shi ca intra tu cartsa tamam dzuua di 23, idghea-ashi easti axia-ali UCAM shi-a prezidentului Cuvata, prit cartsa shi andamaseri ofitsiali. Sigura, sh-altsa Armanji activishtsa fura-ntribats shi s-mintira, ma […] li dutsea lucarli cat la trelji, shi ca s-inshea lucurlu dupa mirachili-a lor, nu vrea s-earam aza cashti tsi pirifanji di vara ahtari amintatic. Cafi un tsi s-ducheashti ca poati sa spuna tsiva, ari argumenti shi tapii (cartsa), sigura, poati s-u faca. Aesti mini li spun pi shcurtu, ca esentsa […].

Cu tinjii,

Goran Pushuticlu

Aestâ dzuâ fu gh’iurtusitâ şi tru România, di suţata Fara Armâneascâ, filialile di Constanţa, şi di Bucureşti. Aduţim amint, pi şcutu, cǎ trâ aestâ sârbâtoare, fu dat Constanţa, filmul a lu Toma Enache “Nu escu faimos, ama escu arǎmǎn”.

Ascultaţ aoa!