Agenda armaneasca 2014.05.20

Hâbare ligatâ di Radio România Internaţional, di unâ colegâ a noastrâ di la Secţia tru limba italianâ, care lo unâ nişane di stat.

Hristu Steriu, 20.05.2014, 20:59

Hâbare ligatâ di Radio România Internaţional, di unâ colegâ a noastrâ di la Secţia tru limba italianâ, care lo unâ nişane di stat.

Jurnalista Radio România Iuliana Anghel apruche, luni, 19 mai, ţea ma analta decoraţie ţi si da di cǎtrǎ statulu italian a unui cetăţean xen.

Iuliana Anghel, realizator, coordonator a emisiun’ilor în limba italiană di la Radio România Internaţional, apruche n-tru mânâ, di la ambasadorulu a Italil’ei la Bucureşti, Diego Brasioli, Ordinulu “Steaua a li Italie” tru scarâ di Cavaler.

Decoraţia easte dată di preşedintile a Italil’ei, Giorgio Napolitano, la propunirea a Ministerului di Externe di la Roma. “Steaua a Italil’ei” easte recompensa care pâlteaşte meritile ahoria tru promovarea a relaţiilor di priiatin’ie şi colaborare anamisa di Italia şi alte state, ama şi trâ agiutarea a ligăturilor cu Italia. Aestă decoraţie recompenseadză meritile multu mǎri a li Iuliana Anghel trâ ma buna achicâsire şi faţire ma sânâtoasâ, ma solidâ a cooperaril’ei întrǎ statile a noastre. Iuliana acoapiră di mulţâ an’i tute evenimentile ligate di cooperarea bilaterală şi easte un cu diaver punctu di referinţă tru ţi mutreaşte aestu lucru. Di aţea aform’ie lo aestă decoraţie”, feaţe declaraţie ambasadorulu italian la Bucureşti.

La cheremonie fu prezentu Preşedintile Director Gheneral a Radio România, Ovidiu Miculescu, ţi cu aestâ aform’ie feaţe declaraţia: Tru aestu momentu, cred că him unâ di foarte puţânile medii publiţe di-tru Europa care performeadză pi tute planurile şi vahi nu easte unâ coincidenţă, aţistă nişane v’ine să confirmâ şi di-tru altu ungl’u valoarea ţi Radio România u da cătrǎ publiculu-său şi, ia, şi cătrǎ Europa” — dzâse preşedintile director a Radio România, Ovidiu Miculescu.

********************

Iatu unâ hâbare datâ di Radio România Internaţional ligatâ di unâ giucâtoare di tenis, romnâ, ama şi di farâ armâneascâ, tamam tru dzua di luni, 19 mai.

Giucătoarea română di tenis Simona Halep alinǎ, tru premieră, pi loculu patru tru clasamentulu WTA dat tru şteare luni, 19 mai — ţea ma buna pozitie ocupatǎ vârâoarâ di unâ sportivâ tenismenâ românâ. Siptamana tricutâ, Halep vidzu nivol’ia tra sâ abandoneadzâ tru turulu trei a turneului di Roma, iu avea vinitâ dupa finala giucata la Madrid. Declaratâ giucatoarea cu ţea ma spectaculoasa alinare di-tru circuit tru 2013, Halep amintǎ, di-tru mai anulu tricut, şapte turnee WTA. Tru top 100, Romania mai easte reprezentatâ di Sorana Cîrstea (27), Monica Niculescu (78), Alexandra Cadanţu (80) si Irina Begu (88).

***************

Treaţim di-tru Italia, s-dzâţim aşi, cu unâ hâbare pitricutâ di Goran Puşuticlu, tru republica Machedonia. Tru hâbare el dzâţe:

Ministerlu ti lucru shi sotsiala ali Republica Machidunia u proclama dzuua di Viniri, 23 di Mai, Dzuua Natsionala-a a Armanjlor, ti dzuua nilucartoara ti banatorlji di etnii armaneasca, informeadza mass-media machiduneasca. Ministerlu la pitreatsi urari a Armanjlor ti-aesta sarbatoari a lor. Mash tu Ripublica Machidunia s-fatsi ahtarui lucru, shi tu nitsi un altu stat, di ispetea ca mash la noi Armanjlji suntu tricuts tu-arada shi pricanascuts ashi cum alji si cadi a unaljei mileti. Candu va-u videm atsea dzuua ca Armanjljin shi tu Rumanii, Arbinishii, Gartsii s-hiba ashi tinjisits, ofitsial, di catra statlu?

Cu tinjii,

Goran Pushuticlu

Aduţim aminte cǎ armân’il’I suntu spuşi ca vlasi tru constituţia di Scopia, a li Republica Machedonia, ca naţiune constitutivâ, anâdalui tru videare alumta comunâ a armn’ilor şi machidunean’ilor, cu ceturile conduse di Pitu Guli, tru 1903, contra a Imperiului Otoman. Cu aţea rǎsculare si feaţe unâ presiune asupra a Imperiului otoman tra-s ţânâ ispae di ndrepturile a supuşilor creştin’i tru Imperiul musulman a Semilunâl’ei. Ninca di vârâ 50 di an’i ninte di revoluti a republicâl’ei di dzaţe dzâle, di Cruşuva, a lu Pitu Guli, trâ noi armân’l’I, statulu român avea loatâ izine di la Imperiul Otoman, sum forţarea a Puterilor Europeane creştine, tra s-da agiutor statulu român a fraţlor arâmân’i, di la sud di Dunǎre. Dupǎ revoluţia di Cruşuva, rǎscularea di-tru 1903, ama tru continuitatea a agiutorului di vârâ giumitate di secol ninte, statulu român, cu agiutor di la mǎrile puteri europeane, feaţe presiun’i di fu amintat decretulu imperial di la 1905, dzua 23 mai, trâ ndrepturile a arâmân’ilor tru Imperiul Otoman.

Guvernul di Scopia lu pricunoaşte agiutorulu a arâmân’ilor la ascâparea a creştin’ilor di sum putearea otomanâ, şi videm cǎ şi anulu aestu, “Ministerulu ti luicru şi soţialâ a li Republicâ Machedonia”, cum dzâţe Goran puşuticlu, u declarǎ Dzua 23 di mai, tru care fu amintatâ iradeaua di la 1905, la presiun’ile a statului român, “ti dzuâ nilucrǎtoarâ — nâ spune Goran Puşuticlu – ti bânâtorl’I di etnii armâneascâ”, aşi cum avea loatâ el hâbarea di-tru mass-media armâneascâ.

Ligat di aestâ sârbâtoare di 23 di mai, ţi aduţe aminte anulu 1905, şi suţata di-tru România, cu numa “Fara armâneascâ si spune simfunâ, aşi cum faţe di ma mulţâ an’I, cu aestâ sârbâtoare. Aşi cum feaţe hâbare, filiala di Constanţa, a suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit Romnia, va organizeadzâ pi 23 mai, viniri dupâ prândzu, unj spectacol di muzicâ şi giocuri armâneşti, la ducheane, la un parcu, dininte la City Park Mall, di Constanţa. Va concerteadzâ, aşi cum nâ vine hâbarea:

Gheorghe Caraulani — Vlahos şi Ciobǎnicǎ, Gh’iorgh’i Nicolae Si Ioti Mela — Kavalla, Adi Uzum — Veria, Costa Dǎileanu — Samarina, Nicu Zelca şi Adi Stere — Grailu, Iancu Gana, Ionuţ Bacale — Giunamea, Paul Mila — Ianina, Nicu Atanase şi Teo Fudulea — Liva, Teo Goşu — Filos.

Tutunoarâ va alinâ pi schenâ cilimean’il’i arâmân’i ţi si urdinâ la Cursul di Chefe (Opţional) di Culturâ şi Tradiţii Armâneşti tru Şcol’urile di-tru judeţulu Constanţa, Şcol’urile numirlu 30, numirulu 12, 7, 23, 39,10.; Ansamblul “Fluria” a Colegiului Nircea ţel Bitârnul, Zoe Gicǎ şi “Lilici ditru Maiu”, Şcol’urile di Mihail Kogǎlniceanu şi Cogealac.

Alantâ dzuâ, sâmbâtâ 24 mai va hibâ giucatâ la Teatrulu Cǎluţul de Mare” (Tatrul Elpis), di Constanţa, piesa di teattru a lu Ion Luca Caragiale (1850-1912), piesâ cu numa “Conu Leonida faţǎ cu reacţiunea”, tru adaptarea şi reghia a lu Toma Enache.

******************

Sâ spunim unâ hâbare pitricutâ a naua di domnul Ando Hristo, şi trâ unâ mul’iare ţi poate s-eara şi armânâ, maca si trâdzea di-tru Arbinişie, icǎ isroromânǎ, ma sâ nâ duţim dupǎ numa a l’ei di scriitoare, alâxitâ ca “nom de plume”, icǎ alâxitâ aşi cum fac prefţâl’i, atumţea cându l’ia numâ dupâ zânatea a lor încl’inal` a lu Dumnidzǎ, unâ mul’iare (liberalâ) cu mirache trâ teatru şi trâ arte, ama şi trâ sportu şi politicâ, faptâ Bucureşti, tru anulu 1828, Dora D’Istria, ama pi numa a l’ei realâ Elena Ghica, nipioatâ di domnitor di-tru Ţara Româneascǎ, icǎ poetic, Ţara di la arâulu Istru, Dunǎrea; nipoatâ) a lu Grigore al IV-lea Ghica. Di aestâ aform’ie, Elena Ghica nu apruche niţiunâoarâ ideea tra sâ şeadâ pi scamnulu di vâsil’e a li Românie, agiumtâ regat tru 1881, a lu Carol di Hohenzolern. Elena Ghica (1828-1888), aşi cum nâ informeadzâ Alexandru Livia-Irina, fu prota mul’iare românâ ţi publicǎ unâ carte, pi la 30 di an’i, cându eara tru Belghia, cartea “La vie monastique”, ama şi alte cǎrţâ dupâ aestâ, sum numa Dora D’Istria.. Tru 1855, cându si duse tru Elveţia, avea 27 di an’i, are unâ performanţâ spoprtivâ, escaladeadzâ tru Alpi, cipitulu Moench, di 4105 metri, şi hidze aclo tricolorulu a li Românie, cum easte adetea a alpiniştilor cu flambura simbol a statului di iu suntu el’i.

Ascultaţ aoa!