Agenda armaneasca 2014.05.13

Tru dzua di 9 mai, tru “Bitârnul Continentu” si sǎrbǎtori Dzua a Europâl’ei. Aestâ sârbâtoare are numa şi “Dzua Schuman”. Sârbâtoare fu marcatâ şi tru Romnia, care tru 2007 fu aprucheatâ tru UE.. “Dzua Schuman” si dzâse trâ aduţire aminte declaraţia istorică di-tru anulu 1950 a ministrului di externe francez Robert Schuman, prin care se puneau bazele Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, actuala Uniune Europeană.

Hristu Steriu, 13.05.2014, 22:34

Tru dzua di 9 mai, tru “Bitârnul Continentu” si sǎrbǎtori Dzua a Europâl’ei. Aestâ sârbâtoare are numa şi “Dzua Schuman”. Sârbâtoare fu marcatâ şi tru Romnia, care tru 2007 fu aprucheatâ tru UE.. “Dzua Schuman” si dzâse trâ aduţire aminte declaraţia istorică di-tru anulu 1950 a ministrului di externe francez Robert Schuman, prin care se puneau bazele Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, actuala Uniune Europeană.

Dzua 9 mai are şi unâ altâ seminficaţie.

Fu dzua cându si bitisi doilu polim mondial pi frontul di estu, lughursitâ şi Dzua a Victoril’ei asupra a Ghirmâniil’ei nazistâ tru Doilu Polim Mondial. Unâ mare parada militara si feaţe tru Piaţa Roşie di-tru Moscova, la care au participat peste 11.000 de militari si numeroase unităţi de tehnică de luptă, avioane şi elicoptere.

Aestâ dzuâ, a li Victorie fu sǎrbǎtoritâ şi la Ierusalim, trâ comemorarea a ghenocidului la care furâ supuşi uvreil’i

Ministrul delegat trâ român’il’i di pritut, Bogdan Stanoevici, aflat luni, 12 mai, intr-unâ vizita tru Israel, zburâ la Ierusalim cu ministrulu trâ imigratie si integrare Sofa Landver, dispri proiectile dezvoltate trâ imigranţâl’i din Israel. El’i feaţirâ isape posibilităţile di sâ-l’I agiutâ pi imigranţâl’i tra să si integreadzâ şi, tru tut aţel chiro, sa-si ţânâ identitatea. Doil’i discutarâ dispre iniţiarea a unor alâximinte tru domeniul a educaţil’ei întrǎ universităţile din România şi aţeale di-tru Israel. Ministrulu delegat si adunǎ şi cu Natan Sharansky, preşedintile a Aghentil’ei Evreiascâ trâ diaspora. În cadrulu a discuţiilor sâ spuse diznou necesitatea a faţiril’ei ma sânâtoasâ a relaţiilor întrǎ daule state tru diverse domenii, ma multu in plan soţial. La Tel Aviv, Stanoevici s-adunǎ si cu reprezentanţâl’i HOR, ţea ma veacl’ea şi extinsa organizaţie di-tru Israel a evreilor orighinari di-tru România. Reprezentanţâl’i a ţilor 30 di filiale adusirâ la cunoştinţa a ofiţialului român problemile cu care si alumtâ în special supraviuţuitoril’I a Holocaustului.

. Tru Israel bâneadzâ vârâ 400 di m’il’e di evrei orighinari din Romania si descendentâl’i a luştor.

Ligat di Dzua a Europâl’ei aduţim aminte un altu evenimentu, programat tru dzâlile 1 pânâ la 9 mai, manifestarea, proiectul “Balkan Wings”, la care participarâ 28 di tiniri armân’I, di-tru patru vâsilii, dupâ cum nâ informeadzâ, Florentina Costea, coordonatoarea a proiectului., care faţe parte di-tru programa europeanâ. “Tiniri tu Lucru”. Chiro di 9 dzâli — dzâţe Florentina Costea -, tinirlji anvitsarã multi lucri, ditu dumeniili “communication”, “creativity” shi “entrepreneurship”/“social entrepreneurship”.

Tinirlji lucrarã deadun tu parei njits, ti aflarea di culãi la turlii-turlii di catastisi, iara mirakea sh-mintiminia lã si dghivasea lishoru pi prosupuri. Tu seara interculturalã furã adrati mãcãri multu buni: tãrhãnã, tsatsiki, pita di oauã&lapti sh-pitã di curcubetã.

Dishcljidearea a proiectului fu andreaptã la Fundatsia Lowendal, iara alanti andamusi la Sutsata Culturalã Armãneascã shi la Fundatsia Romãno-Americanã.

Avemu una tinirami dip ‘msheatã sh-ti anami, s-avemu angãtanu di ea shi sã-i turnãmu nãpoi vrearea tsi u ari ti Armãnami.

Multi hãristuseri ti Armãnjlji tsi vinirã sh-luarã zborlu la dishcljidearea a proiectului (Costa Damov, Tase Stamule, Aurica Piha, Alexandru Gica shi Georgiana Popescu), cum shi a Armãnjloru tsi vinirã di zburãrã la activitãtsli ditu alanti dzãli (Mariana Bara, Daniel Farmache, Stericã Fudulea, Alexandru Kostov shi Toma Enache).

Unã vãndaki di lilici sh-di hãristuseri ti pareia tsi agiutã cu andridzerli: Maria Cucliciu, Viorel Crãciun, Sorina Nicolae, Nicoleta Mihu, Stelutsa Iorgoveanu, Diana Tashcu, Hristijan Zikov, Mihaela Hagea, Poliana Radu, Oani Nicolae shi Dumitru Tosha). –dzâse tru hâbarea a l’ei Florentina Costea.

Aduţim aminte cǎ, asi Cum dzâsim, coordonator la aestu proiectu “Balkan Wings” easte Florentina Costea, agiutatâ di Maria Cucliciu, asistent proeictu “Balkan Wings”, tru arada a programâl’ei europeanâ “Tiniri tu lucru”.

************

Siptâmâna tricutâ, cându arhiusinm prezentarea a revistâl’ei Frǎţia, ţi iase Tirana, spuneam interviulu ţi lu deadwe redactorulu şef a l’ei domnul Jani Guşo, a colegului a nostru Taşcu Lala, trâ Radio România Internaţional. Domnul Jani Guşo spuse pi şcurtu care easte el tru calitatea a lui di redactor şef a revistâl’ei, ama tora lipseaşte sâ ştim di pi zboarâle a lui şi unâ prezentarea a revistâl’ei. Lucru,lu la revista Frǎţia easte easte mulotu pasionantu. Alidzem zboarâle a domnului Jani Guşo:

Tu aestâ revistâ avem bâgatâ, avem tipusitâ ş-tipusim ti istoria, cultura, literatura, ma ş dit bana a rrãmâñilor tu Arbinişie ş tu alti pãrţâ iu bâneadzâ arâmâñil’i, ti personalităţi. Băgăm ş-multu caduri, chirou dit soni ş-cu culor. Revistâ iasi unâoarâ n-tru mesu, cu optu pagini tu un format A3 cum âl’i si spuni. Avea 1000 di copii/ exemplari şi putea sâ u didea fi nanţatâ di la Suţatâ.

Dupu ndoi añ avum şi agiutor di partea a Guvernului ali Românie după progiectili ţi li amintăm, ma agiutarea nu eara aşi regular. Câti nâ oarâ n-didea, da câti nâ oarâ nu dâdea. Ma multu easti pâltit di la suţatâ şi di.armâñil’i ţi suntă ma avuţ aoa tu Arbinişie. Revista inşitâ pânâ aoa şi ndoi trei añi ma ninti, cafi mes după aistă unâoarâ tru doi meşi, câ aşe easti partea fi naţiar. U avem faptâ cu color.

Tora tu Arbinuşie, are niscânti suţati, ma di la 1991 şi pân la 2006-2007 eara unâ singurâ suţatâ “Armâñil’i di tu Arbinuşie”, unâ suţatâ cultural cu prezidentu, l’irtatlu Vanghel Shundi şi aest suţatâ ari lucratâ cu revista, cu activitãţli cu ansambluri di cântiţi şi giocuri folcloriţi di rrâmâñ şi ahoryea avem lucratâ cu sculia iu cilimeñil’i s-nveaţâ limba cu scriarea ş cu ghiuvusearea. Aestâ sculie ari nchisitâ prota oarâ la 8 di Andreu 1998 şi ari 15 di añ ţi easti sculatâ. Easti şcoala di Diviaca, cu dscalu Koci Jancu, cari tora easti prezidentu ali Suţatã “Armâñil’i ditu Arbinişie”. Tu Arbinişie ari şi alti suţati ca Liga Armâñilor” cu prezidentu Ilia Ghioka. Suntu ş-alti suţati, ma noi nu li videm s-lucreadzâ dişcl’is, s-avdzâm di nâsi ţi activitãţ facă, ma el’i spună câ suntu suţati di armâñ. Aşi easti situaţia cu suţati armâneşti. Noi him pricunuscuţ aoa ca minoritati lingvisticǎ. Avem faptâ cu câftãri la guvernul ali Arbinuşie s-nâ pricânoascâ ca minoritati naţionalâ” ma nu avem agiumtâ aestu lucru.

**************

Simona Halep avu unâ dzuâ ma slabâ.

Dumânicâ, 11 mai, Simona Halep, loculu 5 mondial, chiru finala a turneului di tennis di la Madrid,

pâltit cu premii în valoare di aproapea 3,7 milioane di euro, dinintea a rusoaicâl’ei Maria Sarapova, nr.9 WTA, tru treie seturi, 6-1, 2-6, 3-6. Trâ intrarea tru ultimul actu la Madrid, Halep, ţea ma buna giucătoare română di farâ armâneascâ a momentului, şi-asiguripsi un cec di 342.600 euro şi 650 puncte WTA.

Simona Halep (n. 27 septembrie 1991, Constanţa) easte unâ giucătoare di tenis din România, actualmente pi loculu 5 mondial. Halep amintǎ în carieră 7 turnee WTA la simplu (6 în 2013 si 1 tru 2014), ţeale mai importantile suntu aţeale di categorie Premier di la New Haven şi Moscova, Doha ama şi Turneulu a Campioanilor de Sofia. Anterior, ea mai giucǎ şi alte treie finale WTA (2010, 2011, 2012), toate chiruute.

Tru meslu februariu 2014 lo titlulu di Cetăţean di onoare a câsâbǎlui Buşteni, iara tru marţu 2014 aţel di Cetăţean di onoare a judeţului Constanţa.

Ascultaţ aoa!