Agenda armaneasca 2014.05.06

Simpozion şi spectacol, la Câmpulung.

Hristu Steriu, 06.05.2014, 19:59

Simpozion şi spectacol, la Câmpulung.

Tru dzâlile 3-4 mai, Fundaţia “Nicu Hagi”, românǎ-aromânǎ, di Câmpulung, organizǎ un spectacol cu numa “Dedun ti Agh’i-Gh’iorgh’i”, aform’ie cu care fu adus aminte, ca om ţi bǎnǎ tru aestu câsâbǎ un numir di an’I şi filozofulu Constantin Noica.

3 mai – Simpozion Constantin Noica (1909-1987) — Şidzu cu domiciliu obligatoriu la Câmpulung (1949-1958)

Fu adus aminte di oaspiţâl’i prezenţâ, profesorulu Crǎciun, di la ediura Ars Docendi, ama şi personalitǎţ di Câmpulung-Muscel. Zburârâ profesoril’i Maria Bedivan şi Alexandru Gica. Tut unâ hil’e a hoarâl’ei icǎ a câsâbǎlui Câmpulung, şi ţi tora bâneadz tru Australia, doamna Ileana Stan, care lu cunuscu pi Constantin Noica, atumţea cându eara m’icâ. Tut di Câmpulung eara şi Adina Ştefǎnescu.

Tut la Simpozion fu prezentat un filmu cu Alexandra Noica, hil’ia a filozofului, şi filmu adrata di profesorulu Crǎciun. Tutunâoarâ fu dizvâlit şi un bustu rezlizat di sculptorulu M.Radu, sigura ţi lu reprezintâ pi marile evocat. Constantin Noica (1909-1987) bǎnǎ tru localitatea Câmpulung Muscel cu domiciliu obligatoriu tru an’il’I 1949-1958.

Dupǎ simpozion fu faptu un spectacol artisctic.

Participarâ formaţii di Muscel ansamblul “Nicu Hagi”, din Bucureşti Pilisterlu cu Boaţea Pindului, di Tulcea cântǎ Elena Corina Badea, şi Pero Ţaţa (care fu aoa şi un mes, la bitisita a marţului lo premiu di tim’ie la Gala a Premiilor Bana Armâneascâ.

Alantâ dzuâ tru 4 mai fu faptu un cor cu tuţ participanţâl’i, Corlu Mare, di Câmpulung.

**********

Dzua Mondialâ a presâl’ei. Maca tut spusim numa a fundaţil’ei Bana Armâneascâ, cu premiul dat cântâtorului Pero Ţaţa, prinde sâ zburâm nâheamâ şi di revista Bana Armâneascâ, icǎ ǎşi ma ghine di ma multe reviste armâneşti, şi s-arhiusim cu un zbor trâ Dzua mondialâ a presâl’ei. Sâmbâtâ, pi 3 mai fu sǎrbǎtoritâ Dzua Mondialâ a Presâl’ei. Sârbâtoarea fu bâgatâ di-tru anulu 1993, Adunarea Gheneralâ ONU, di-tru 23 andreu, la unâ propunire di-tru anulu 1991, la Conferinţa Gheneralâ UNESCO. Organizaţia Freedom House, Casa a Libertatil’ei, feaţe un clasamentu trâ anulu 2013, cu 197 di state, mutrinda libertatea a presâl’ei, tru care România easte pi loculu 84, si dzâţe c tru prota giumitate a clasamentului.

V’inim la Bana Armâneascâ, revista a editorului Dumitru Piceava, la un numir di pi anulu 2013. Şi, tra-s faţim unâ şicaie cu “libertatea a presâl’ei”, tru a cure clasamentu România are numirulu 84. Revista Bana Armâneascâ, şeade şi ma ghine cu libertatea a presâl’ei, di cara numirului trâ care zburâm tora are numirulu 54. Easte zboulu di numirulu 54, tora fârâ şicaie, potulu numir pi 2013. Pi prota paginâ videm treie feate trâ aname tru Armânamea a noastrâ, cu cadurile a lor hrisusite, Simona Halep trâ care si dzâţe cǎ easte a dzaţea tenismenâ din lume (aşi eara cându fu scris numirulu di revistâ), Eliza Samara, campioan evropeanâ la tenis di measâ, şi teodor Calagiu-Garofil, trâ care si dzâţe “nai ma mplina di hǎri teatrinâ armânâ”. Editorulu avea sigura tru minte şi rolulu pi care lu gicǎ cu ahâtâ mâsturlâche Teodora tru filmulu armneascu a lu Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu arǎmǎn”.

Tru articolul editorial, Dumitru Piceava zburaşte di Suţata Culturalâ armâneascâ, şi si toarnâ la anulu di amintarea a l’ei, aducânda unâ retroactive unâ justificare a premiului negativ pi care lu deade post-mortem, trâ anulu 2013, ca trâ unâ crimâ ţi nu si prescrie, ţi nu si aşteardze canâ oarâ a poetului, a l’irtatului Atanasie Nasta, fondatorulu tru 1975 a cenaclului “George Murnu”. Easte unâ probâ di libertate a presâl’ei, cu tute cǎ poate nu are şi ndriptate. Premiile bune, poate cǎ nu tut di malâmâ, ama di tim’ie şi alâvdare, di-tru mesulu marţu 2013, furâ date aşi:

Premiile Omlu a Anului, trâ tutâ activitatea tru anulu 2012 a lu Emil Hagi, preşedintile a fundaţil’ei di Câmpulung, “Nicu Hagi”, trâ filmu a lu Ionuţ Piţurescu, Premiul Lum’ina a Cartil’ei a lu Geprge Vranǎ, trâ cartea Jurnal interior.

Dǎm un fragmentu di-tru aestu articol a revistâl’ei: “Tu zborlu a lui George Vrana

aspusi câ-lji easti multu zori sa zburascâ ti jurnal, ama aesta lji-eara vrearea shi mirachea ta s-hibâ unù poet genial, ama s-hibâ genial tu limba armâneascâ. Zboarâli ditù bitisita a cartiljei Jurnalul interior li luyursimù ca semnu di anichisiri tu aestâ banâ shcurtâ, ama mplinâ di noimâ: “Lunjina nu ausheashti canâoarâ(…) “Nâ hânducusimù tu chisa a moartiljei, tra sâ-nyemù tru lunjinâ”.”, scrie tru articolul di-tru articolul 54, di-tru 2013.

***********

Triţem la unâ altâ revistâ: Frǎţia, di Tirana, care u scoate Suţata culturalâ “Aromânii din Albania”. Di-tru revistâ va spunim maşi articolulu scris dupǎ un interviu ţi colegulu a noistru Taşcu Lala, l’i lu avea loatâ a redactorului şef Jani Guşo şi difuzat la emisiunea di la RRI, oaspiţ la microfon.

Cum interviulu eara faptu cu aform’ia cǎ domul Jani Guşo avea fa[pt 70 di an’I di banâ, prota oarâ dumnil’ia a lui fu paraclasit sâ facâ unâ orezentare a banâl’ei a lui.

Alidzem:

Jani Gusho — Mini escu amintat Fearca, tu hoara, Peştan, iu năinteñl’i ar vinitâ ma ninti 300 di añ şi tuţ: tatu a meu, ata a mea eara armâñ bărr dupu bărru. Taifa e me privinea di armâñ. Eara tu aistă hoara nada zănatea e lor fu oil’I ş capri (prăvdzâli),cum ăl’i dziţem noi. Aclo am banat pânâ mi am dus la sculia di namisa. Şi dupu ţi am bitisit aistă sculii am neasa napoi la aistă hoara a meau, iu am lucrat trei añi. Deapoia am nearsă la Universitatea di Agricultură şi am bitisita Facultatea di Economi Agrar. Dupu aestâ am lucrat Avlona (Vlora). Aclo am lucrat puţân chiro tu profesiunea mea di sculii, vârâ doi añi. Dupu aestu am lucrat ziaristu (gazetar) la ună gazetă locala şi deapoia am vinita la ună gazetă centrala

Tirana, anlu 1976. Di atumţea şi adză tută dzuua mini bânedz Tirana. Escunsurat cu ună nveasta armână di Avlona (Vlora).

[…] Numa-l’i esti Melani Dëma, cu origina din hoara Bunavi ma bâna Avlona. Şi Bunavia, cum ş-alti hori di localitatea Vlora, că sunt multi locuri iu baneadza armâñ, suntă ma mulţ viniţ din Moscopolea. Aeşţâ ar vinitâ dupu ţi s-arsi Moscopolea şi ari banată Muzichii şi Avlona şi tu alti locuri, ţi fură pâşunili a lor id iarna. Am vinită Tirana, am lucrată tu gazeti centrali pân inşii tu pensii la 2006. Am lucratâ ma multu ti problem economice: ti agricultura ma şi ti problem economice ăn gineral. Vreu s-dzăc că n-am fută un gazetar în general ma gazetar tu unâ specialitati. Tu anlu 1997 mi ari gritâ la Suţata şi ñ ari dzasa: “poţ s-l’ai Revista “Frãţia”?

Câ aestâ revistã avea armasã namisa di cali. Câ ahurhi tu 1991 ma pân tru 1996

inşiră maşi patru numiri. Şi nu mai inşea nu ti problemi fi nanciari ma câ nu avea vârâ gazetar ţi s-lucra cu ea. Dupu aestu chiro mini am dzâsâ câ va lu fac aestu lucru cu tuti câ nu pot s-dzâcu câ u şteam multu ghini limba armâneascâ aşi cum vrea scriarea. Ma puţân câti puţân u am anviţatâ dit editurili ţi s-tipusea România ş tu alti locuri, di Piceava, di Cuvata, di Cunia şi alţâ. Ahurhim cu revista angrâpsitâ/ scriatâ pi dauâ limbi, pi armânâeascâ şi arbinişeascã. Tu aţeu chirou ma multu am loatâ şi tipusită tru revistâ articoli ţi eara scriaţâ di alţâ armâñ, di tuti pãrţâli, li am bâgatâ tru revistâ ma multu poezii, şi spuneari, ma multu di poeţl’i cari l’-aveam aoaţi tru Arbinişie Spiro Fuchi, Ilia Colonia, scriiturâ di Kozma Mitro,

Andon Kristo şi alţâ. Puţin câti puţin li avdapsăm scriturili pi armâneaşti.

[…]

Ascultaţ aoa!