Agenda armaneasca 2014.04.15
Siptâmâna tricutâ, viniri, sâmbâtâ şi dumânicâ, si ţânu unâ competiţie tru sportul a mintil’ei, şahulu, tru capitala cu numa a li Sâmta Mintimineaţâ. Ca unâ parantezâ, aestâ numâ, dedun cu aţea di “ţar/cezar” v’ine di-tru Imperiul bizantin, dupâ marea bâsearicâ di-tru Constatinopol, Agh’ia Sofia, şi dzâsim aşi numa a capital’eui Sofia, di-tru Bulgaria. Tru dzâlile di viniri pânâ dumânicâ, 11-13 apriliu, si ţânu unâ competiţie di şah, ţi fârâ s-vrem si leagâ di zboarâle a li Evanghelie, tora cându si aproapeche Paştile, iu pi calea cǎtrǎ Ierusalim la Ierihon, Iase dinintea a Hristolui un orbu, obul di Ierihon. Evenimentul fu Balcaniada di şah trâ nividzâtori. Sigura, nividzâtorl’I nu au mare handicap, di cara ştim cǎ mǎril’I şahisti gioacǎ niscântiori, cându diferenţa di clasâ easte mare anamisa di adversaril’i di pi 64 di pǎtrate, sah fârâ videare a tablâl’ei, “a l’aveugle”. Sofia fu ca pimintu sâmtu şi ca unâ turlie di Ierihon. Delegaţia românâ, di ţinţe membri, avu în componenţâ şi un ascultâtor a nostru, vrutlu a nostru Vasile Carapit, care nâ deade şi hâbarea. Ia ţi nâ spune el trâ rundile ţinţe şi şase:
Hristu Steriu, 15.04.2014, 22:10
Siptâmâna tricutâ, viniri, sâmbâtâ şi dumânicâ, si ţânu unâ competiţie tru sportul a mintil’ei, şahulu, tru capitala cu numa a li Sâmta Mintimineaţâ. Ca unâ parantezâ, aestâ numâ, dedun cu aţea di “ţar/cezar” v’ine di-tru Imperiul bizantin, dupâ marea bâsearicâ di-tru Constatinopol, Agh’ia Sofia, şi dzâsim aşi numa a capital’eui Sofia, di-tru Bulgaria. Tru dzâlile di viniri pânâ dumânicâ, 11-13 apriliu, si ţânu unâ competiţie di şah, ţi fârâ s-vrem si leagâ di zboarâle a li Evanghelie, tora cându si aproapeche Paştile, iu pi calea cǎtrǎ Ierusalim la Ierihon, Iase dinintea a Hristolui un orbu, obul di Ierihon. Evenimentul fu Balcaniada di şah trâ nividzâtori. Sigura, nividzâtorl’I nu au mare handicap, di cara ştim cǎ mǎril’I şahisti gioacǎ niscântiori, cându diferenţa di clasâ easte mare anamisa di adversaril’i di pi 64 di pǎtrate, sah fârâ videare a tablâl’ei, “a l’aveugle”. Sofia fu ca pimintu sâmtu şi ca unâ turlie di Ierihon. Delegaţia românâ, di ţinţe membri, avu în componenţâ şi un ascultâtor a nostru, vrutlu a nostru Vasile Carapit, care nâ deade şi hâbarea. Ia ţi nâ spune el trâ rundile ţinţe şi şase:
Rezultate dupa runda cinci de aici de la Balcaniada di şah trâ nividzatori din Bulgaria: Sandu Pirosca si Dacian Pribeanu chirurâ la doi bulgari. Theodor Lepadatu feaţe remizâ cu un giucǎtor din Macedonia si eo azvimşu un turcu. Urmeadza runda sase”. Vasile Carapit dzâţe:
“Gata final di competitie! Romania campioana Balcanilor! Tru ultima rundǎ, şase, rezultatile furâ urmǎtoarile: eo si Sandu Pirosca feaţim remizǎ cu doi bulgari, Theodor Lepadatu bâtu un bulgar si Dacian Pribeanu bâtu un giucator turcu. Clasamentul final prezinta
Romania pi loculu unu cu cupa si medalie di mâlâmâ! Pareia a Romaniil’ei în componenţa Dacian Pribeanu, Sandu Pirosca, Theodor Lepadatu si Vasile Carapit cooordonaţ di Sorin Lepadatu obţâne titlul di campioanǎ Balcanicǎ la şah trâ nividzatori!”
*******
Di Sofia, m’eardzim Scopia, cu unâ hâbare pitricutâ di Goran Puşuticlu, di siptâmâna tricutâ, la Pânâgh’irulu internaţional di carte la care participǎ cu cǎrţâ şi UCAM, Unia trâ cultura a armn’ilor dit Machidunie:
El dzâţea tru 9 di apriliu, alidzem: Ashi cum adara cafi an sh-aesta arada UCAM ari-ndreapta un musheat shtandu ahorghea mash cu cartsa pi-armaneashti sh-ti Armanjlji, cu ma multi nali editsii, publicati tu-anlu dit soni, anamisa di daua editsii a panayirlui.
Tru altu email Goran Puşuticlu dzâţe:
Dzalili-aesti s-fac 10 anji di candu fu publicata verzia armaneasca-a Bibliiljei. Nai ma arasprandita carti an lumi fu publicata la Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii tu anlu 2004 shi fu prezentata la panayirlu internatsional di carti di Scopia. Lansarea s-featsi tu utelea Alexandar Palas, a promotori fura reghizorlu di teatru shi filmu shi om politic Ljiubishea Gheorghievski shi ambasadorlu actual ali R. Machidunia tu Rumanii Pande Lazarevski. A traducatorlui Dina Cuvata alji fura ananghi altsa 10 anji ma napoi ta s-u bitiseasca tradutsirea.
Cu tinjii,
Goran Pushuticlu
*************
Agiundzim Bucureşti, cu unâ hâbare di la colega a noastrâ Irina Paris. Di la muşatâ a l’ei pensie şi banâ culturalâ şi arihate, ea dzâţe, dzâtea cându fâţea semnalare a evenimentului::
Dl. Adrian Constantinescu, – dzâţea Irina Paris – va s-faca promotsie marta 08.04, volumul II a cartiljei”Itinerarii diplomatice”, a curi zbor ninti lu simneadza Mugur Isarescu,guvernatorlu a Bancaljei Natsionala ali Romanie, membru ali Academie. Ia tsi na spuni nas ti autorlu a cartiljei:”Economistu shi juristu di larga dishcljideari internationala, tsi agiumsi dupa Andreu 1989 – diplomat di cariera pi nai ma analtul nivel, tsi lucra mltu ti promovarea boatsiljei ali Romanie tu contsertul a miletslor a lumiljei …si spuni tora shi harea ti angrapseari.”. Dupa tsi tu protlu volum autorlu na spuni ti lucurlu tsi-l featsi Bucuresti, Geneva shi – Washington D.C. , tu defturlu volum na spuni activitatea tsi u avu Stockholm shi Skopja. Promotsia a cartiljei fu fapta martsa 08.04.2014, sihatea 16.00 la Biblioteca a Facultatiljei di Filologie, di la Unuiversitatiljei “Chiril si Metodi”, di Skopje, Ripublica Macedonia.
**************
La intrata a mesului, poeta Sirma Guci, ţi tora bâneadzâ tru Gârţie, fu laureatâ a premiilor armâneşti di la RRI, date la “Primuveara a armân’ilor”, cându secţia armânneascâ deade Premiul di excelenţâ a li Sirma Guci, deadun cu alte ţinte premii ma m’iţ şi a altor laureaţ. Sirma Guci, care eara aşi vinitâ In România, fu invitatâ, viniri, 4 apriliu, la Suţata Culturalâ Armâneascâ di Bucureşti. Eara canda unâ replica di la nordu di Dunǎre, di Bucureşti, a andamomâl’ei opeticâ, di Atena, di pi 22 marţu, la care eara duşi ma mulţâ poeţ armân’i, ca unâ turlie, tra sâ-l pǎstrǎm paralelismul di unâ parte şi alantâ di Dunǎre, ca unâ turlie di oaspiţ a li Sirma Guci,
Di aclo, cu un articol numit “Aghalma di niori”, prozatoarea Mariana Bara, cu un stil poetic fârâ cusure, nâ informa ţi poeţ eara duşi aclo, la echinocţiul di primuvearâ::
“adunats tu unu cafiné-templu shideamu plucusits, ayalmi di sari
Numa lã fu datã tu pãtigiuni ta s’putemu s’lã grimu: Yioryi, Kira, Spiru, Sirma.
Njurizma a narandzãloru apreasi ca sori tu frãndzãli nyilicioasi s’ampiltea cu antsãpãtoarea njurizmã pitricutã di ponj anviscuts tu albi. Avea anvitsatã cã poezia alãga pisti locu tu atsea noapti.
Unu punctu astronomicu fixu s’minã di vimtu pisuprã di Acropoli, di muntsã, di Egee.”
Sâ spunim unâ poezie a li Sirma Guci, ca tru loc di amfitrion a li andamomâ poeticâ:
Mi cher tu-n cântic
Sirma Guci
Cafi oarâ… cafi vearâ…
Mi cher tu-un cântic
Sh-mi aflu tu-un zbor.
Cafi oarâ, cafi vearâ
mi-anec tu-un arâu… lacârmă di dor,
sh-mi-adar nior, steauâ pi tser shi pui câlâtor.
Cafi oarâ, cafi vearâ…
Hiu dultsi anjurizmâ di iarbâ sh-di poami
Hiu iutsido…
Cafi oarâ, cafi vearâ
Hiu gârnu coptu, hiu pirpirunâ
Trandafilu albu… shi vâsileac.
Cafi oarâ, cafi vearâ…
Shtiu câ mi-astingu,
sh-iara-a mi aprindu, tu-nâ bâsheari…
ta s-ânj cher torlu,
voi s-mi adar vimtu
s-azboair… s-alag… pisti amari!
Un poet care nu eara prezentu, ama a cure poezii furâ spuse aclo; tora, ligat di patimatile a Hristolui spunim poezia a lu Mihali Prefti:
Banâ
Nj-si fânârsi dininti
Hristolu, anduplicatu,
Cu nâ crutsi di-anumirea.
Sh-pi crutsi
Ancrutsiljatu
Unu meru…
Şi Toma Enache nu putu sibâ prezentu; dauâ versuri:
Ars poetica
Poezia easti mash unâ hiintsâ
cu trupu ancâpâtoru di murmints
[…]
Kira Iorgoveanu-Mantsu
“Carmina mortae carent”
«Poematli nu cânoscu moartea!»
[…]
«Poematli nu cunoscu moartea!»
Dzâtsea aushilji latinji…
[…..]
Kira Iorgoveanu-Mantsu
Pânea di zboarâ
Adzâ frimtaiu unâ pâni
Pânâ tora nifrimtatâ:
Adunaiu zboarâ tu câpisteari
Li-ntsirnuiu, shiljili s-cadâ –
Lâcârnji-avuiu di eti adunati:
Di-ahânti gianuri cripati!
Sari nu lipsea
Itsi lacârmâ sari eara!
Yioryi Vrana
Andamusi
Si-aproache njedzlu di noapti.
Iara va acljemu zboarâli
La cuvendâ.
[…]
… va li-adunu tu unâ acoalâ
ashi cumu paplu
aduna oili tu cutaru.
Cathiunâ noapti
Adavgâ isturia a suflitlui
Cu unâ curbani.
Sirma Guci
Mashi giumitati
Mashi giumitati di tseru —
sh-atselu
câdzutu-mpadi, pi locu,
ma ghini
s-astindzâ foclu cu apâ,
ma ghini s-lu-astindzâ cu focu!
Mashi giumitati di lunâ —
sh-atsea
tu-unâ dzuuâ
împadi va s-cadâ,
ma ghini
s-cântsâ noaptea cu doru,
ma ghini
canu s-nu ti veadâ.
Mashi giumitati di vimtu —
sh-atselu
nj-asunâ, s-mi-asparâ
shi s-fugu,
shi io,
giumitati ca tserlu
sh-ca luna,
cu mânjili mi-acatsu,
s-nu mi-arupu!
Altsâ voru s-bâneadzâ —
câtu lumea;
io — câtu unu flituru di noapti…
tsi ghini easti s-ai
truplu-ntregu,
sh-tsi arău
s-lu ai mashi giumitati!
Kira Iorgoveanu-Mantsu
Eyeea ca dhiamantulu
Adzâ Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu…
Lishoru ca leava di dultsili vimtu
Ânj lu dukescu truplu
Afundatu tu truplu-a ljei
Sh-dukescu unâ câroari
Ca di-ambârtsâtari di vreari…
Adzâ Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu
Mutrescu ahânda
Shi-nj vedu suflitlu:
Unu pescu tsi mizi adilji!
Unâ sh-unâ mi-acâtsă heavra
Tu câroarea a dzuuâljei di vearâ
Shi gljetslu antarcticu
Câdzu pristi Eyee
Sh-pristi mini…
Cu aeste versuri, loate, s-v’inim iara la Mariana Bara, trâ un titlu di carte a l’ei, “Frâmturi di banâ”, şi dzâţe…, cu aeste frâmturi di versuri, bitisim andamoma di poezie di la echinocţiul di primuvearâ, andamomâ “punctu fixu s-minǎ di vimtu” şi “pisuprâ di Acropole, di munţâ, di Egee”.
