Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca 2014.04.08

Agenda armaneasca 2014.04.08

Preşedintile a Suţatâl’ei du Culturâ Macedo-Românâ, actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru, easte un talentat slujitor a muzâl’ei Talia. Actor di teatru şi filmu, preşedinte a Uniunil’ei a Teatrilor din România, UNITER, şi a protâl’ei schenâ româneascâ, Teatrul Naţional di Bucureşti, Ion Caramitru fu prezentu la bitisita a mesului ţi tricu tru dauâ acţiun’I ligate di Dzua Mondialâ a Teatrului, di pi 27 marţu. Aestâ Dzuâ Mondialâ, aduţim aminte, fu institutâ tru anulu 1961, la al naualea Cngres Mondial di Teatru di la Viean, şi fu sǎrbǎtoritâ arhiuinda di anulu alantu, an di an, pi 27 marţu. Tru anulu 1962, la 27 marţu, eara dzua tru care si dişcl’idea stagiunea a Teatrului a Naţiun’ilor, di Paris.

Hristu Steriu, 08.04.2014, 20:28

Anulu aestu, di Dzua Mondialâ a Teatrului, Ion Caramitru susţânu tru capitala spaniolâ, Madrid, un recital di muzicâ şi poezie, cu numa dor di Eminescu. Partea muzicalâ di spectacol fu asiguripsitâ di clarinetistul Aurealian-Octav Popa.

Numa a lu Ion Caramitru, aşi cum canda si leagâ pi schenâ di piesa “Hamlet”, a lu William Shakespeare, tru materie di recitaluri di poezie si leagâ di Mihai Eminescu, luţearfirulu a poeziiil’ei româneascâ. Specatoclul di anulu aestu, 2014, la 27 marţu, si uidisi şi cu numirulu di 50 di an’i, di cându Ion Caramitru, bitisi facultatea di teatru, Institutlu di Artâ Teatralâ şi Chineamtografiâ, di Bucureşti, tru 1964. Specatcolu di 27 marţu, di Madrid, si uidisi şi cu aghenda a amplului proiectu cultural “Noaptea a Teatrilor” din Madrid, agiumtu la a opta ediţie, dupâ cum dzâţe Intritutlu Cultural Român, pri-tru reprezentanţa di Madrid. Recitalul fu organizat .di ICR Madrid la sediul a Fundaţil’ei Lázaro Galdiano di-tru capitala spaniolă

Ion Caramitru dzâţea ninte di spectacol:

“Aestua easte un spectacol inedit, care include selecţiuni di-tru manuscrisile di poezie, proză şi filosofie a marilui poet. Grosulu a operâl’ei a lu Eminescu si aflâ tru celebra a lu ladă (sinduche) cu care si duţea pri iu si muta şi trun care îşi duţea caietele şi notaţiile lui, şi care tora, agiumsirâ mizi şi furâ tipărite pri-tru sistem digital, facsimilate di cătrǎ Academia Română. Mărturisescu că avuiu unâ participare fundamentală la aţistu proces, pi durata a mandatului a meu la Ministerul a Culturii”, spune Ion Caramitru. Aduţim aminte cǎ Ion Caramitru fu ministru a Culturâl’ei tru guvernul a lui Românie, tru an’il’i 1996-2000.

Nâheam ma amânat, Ion Caramitru, ca preşedinte a organizaţil’ei UNITER, si mindui ca ligat di aestâ dzuâ Mondialâ a Teatrului sâ lanseadzâ şi un program soţial permanentu a organizaţil’ei UNITER, campania “Artiştil’i trâ artişti”, pri-tru care sâ si adunâ fonduri cu specatocle di ghinefaţire, s-lâ dzâţim, trâ agiutarea a artiştilor care au banâ ma greauâ cu sânâtatea şi cu pâradzl’i.

Campania arihjusi tru anulu 2002 şi tora easte agiumtâ la a 13-a ediţie. Anulu aestu, ligat di Dzua Mondialâ a Teatrului si ţânu luni pi 31 marţu la Sala Radio Spectacolul “Sticuri di banâ”. Specatcolul fu prezentat di Ion Caramitru, cu participarea a unui mare numir di artişti, di care spunim ndauâ nume:

Marcel Iures, , Medeea Marinescu, George Mihaita, Marin Moraru, Maia Morgenstern, Mihai Malaimare si trupa Teatrului Masca, Horatiu Malaele, Adrian Naidin band, Ioan Gyuri Pascu, Margareta Paslaru si corul Allegretto, Aurelian Stela Popescu, Victor Rebengiuc, Paula Seling, Eusebiu Stefanescu, Catalin Tarcolea. Amfitrion, dzâsim, : Ion Caramitru. Totulu — si dzâţe tru articolul pi Internet simnat di Ruxandra Constantinescu – trâ elogiarea a ma varstniţilor colegi care, cu tenacitate si entuziasmu, reîmpruspitarâ, an di an, chiro di unâ banâ, miracolul teatral.

*****************

Siptâmâna ţi tricu, sâmbâtâ, 5 apriliu 2014, la Pâlatea a Cilimean’ilor di Bucureşti, Suţata (Consiliul) a Tinirilor Arâmân’i organizǎ, cu agiutorulu a Suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit România un nǎu spectacol di primuvearâ şi anulu aestu. Manifestarea “Primuveara a armân’ilor” agiumse la a opta ediţie.

Secţia armâneascâ avu unâ gala di premii. Dupâ ţi tru 29 marţu fu organizatâ Gala a premiilor Bana Armâneascâ, tora pi 5 apriliu vine un altâ gala di premii, a cure va-l’i dzâţim Gala a premiilor “primuveara armân’ilor la RRI”

Un specatocl paralel fu organizat di aţel’işi “Tiniri armân’i”, sigura cu alţâ cântâtori şi giucâtori, la Constanţa.

Specatadolul di Bucureşti fu filmat di erbapile şi durutulu Gh’iorgh’i Şutaru, şi pitricut pri-tru calea electronicâ a calculatoarilor a tutulor armân’ilor di pi pareile electroniţe.

Cântarâ, tru spectacolul di Bucureşti, şi nâ bucurarâ cu dulţeamea a boaţil’ei a lor, cunuscutlu Nicu Peanci, apoia, cu formaţia a l’ei Via Balcanica, Florentina Costea; mai tinirulu Teia Peanci, di Slobozia, ţi easte şi amintâtor a unui premiu “M’ica Alândâruşe”, datâ di “Suţata di tiniri Armân’i”, si spuse şi el ca unâ bâbuche di cântic armânescu.

Tut premiul “M’ica Alândâruşe lu amintarâ şi tinirile feate ţi giucarâ unâ schenetâ di haze, piesa “Nu avem estan”, scrisâ di l’irtatulu Ilie Ceara. Tru rolul a soacrâl’ei cu dau`le nurǎri ţi tut u creapâ cu zborulu “Estan nu avem, ni lânâ ni pâradz” şi-şi pitrec soacra s-caftâ la cilnicadz, giucǎ tim’isita Manuela Peanci.

Prezentatoril’i la specatcol furâ Nicu Grameni şi Camelia Şapera.

Nicu Grameni fu şi cântâtor cu muşata a lu boaţe ti l’ia haraua; alte nume cunuscute di cântâtori furâ Gicu Coadâ, nu lu spusim pi Dani Peanci, Nicu şi Dani Peanci cu pareia di Slobozia Steaua di vreare, Mihai Merca di Bucureşti, Teodora Calagiu-Garofil deadun cu, actor şi el, George Piştereanu, Aurelia Mihale, Cristi Stavre. Cântarâ şi dauâ amintâtoare di premii, di-tru România, Vanessa Mardzavan, cu un mare talentu la cântare, ţi la maşi 13 an’i, cât are tora, amintǎ premiul “Next Star”, la Gala a Premiilor Radio România Acualitǎţi, iara di Scopia, cântǎ , Maria Cocevska-Gioga, ţi tru 2012 amintǎ premiu la festivalul Fântânâ di di Malâmâ (Zlaten Izvor), di Scopia. Cântǎ formaţia “Grailu Armânescu”, diConstanţa, şi giucǎ formaţia “Pilisterulu”, di Bucureşti. La aestu muşat sepcatacol di primuvearâ, luţinda ca unâ steauâ tru giumitatea d spectacol cântâ cu boaţea şi la chitarâ, cântâtoarea şi poeta Sirma Guci. Tru sone, “Tiniril’i armân’i” deadirâ un premiu, şi l’i întrumânarâ “Diploma di Tim’ie” (a primuvearâl’ei — adâvdzem noi) a cântâtorulu Vasile Topa, trâ pareia pi care el u cumânduseaşte, “Boaţea a Pindului”.

La aestu specatcol furâ date şi premiile, a cure putem s-lâ dzâţim premiile a secţil’ei armâneascâ di la radio, icǎ “premiile armâneşti di la RRI”.

Premiul di Excelenţâ, fu loat di Sirma Guci, a cure l’i fu dat întru mânâ di Aurica Piha, care, dupâ ea, întrumânǎ şi ninca ţinţe premii di tim’ie, actriţa Teodora Calagiu-Garofil, trâ rolul a l’ei tru filmul a lu Toma nache, “Nu hiu faimos, ama hiu arǎmǎn”, diapoia realizatoarea TV şi tora şi scriitoare cu cartea Aromânii –paramithe di suflet” ca unâ prelundzire a documentarului prezentat la televiziunea din România, cu numa tut “Aromân’il’i”, Maria Cica, di la Televiziunea Românâ, diapoia cântâtoarea armânâ di Scopia, şi dzâsim şi amintâtoarea a premiului la festivalului Fântânâ di Malâmâ tru 2012, Maria Cocevska-Gioga. Di Constanţa, premiu di tim’ie lo dascaliţa Mioara Gospodin, cu ceasuri tâ nviţare armneaşte. Şi, unâ num şi di bârbat, tru cultura armâneascâ, redactor-şef a revistâl’ei “Frǎţia”, di Tirana, şi ţi u scoate Suţata “Aromân’il’I din Albania”. U spusim aşi numa a domnului Jani Guşo. A tutulor şasil’e arǎmân’i a cure numâ lâ u spusim încurunatâ di un premiu a “primuvearâl’ei RRI” lâ mulţan’iisim trâ lucurlu a lor tru cultura armâneascâ şi lâ urǎm s-aibâ succese şi di aoa şi ninte !

***********

Ascultaţ aoa!