Agenda armaneasca 2014.04.01
Dzua mondialâ a teatrului. Siptâmâna ţi tricu, gioi, 27 marţu, fu sǎrbǎtoritâ dzua Mondialâ a Teatrului. Tru România ea fu sǎrbǎtoritâ pri-tru un mare numir di manifestǎri, organizate în principal di UNITER, organizaţie a cure prezidentu easte actorulu şi reghizorulu di farâ armâneascâ, Ion Caramitru. Tutunâoarâ dumnil’ia a lui easte prezidentu şi la Suţata di culturâ Macedo-românǎ, suţatâ fondatâ tru anulu 1880. Dzua mondialâ a teatrului arhiusi di easte sǎrbǎtoritâ di-tru anulu 1962, cându Ion Caramitru eara studentu la facultatea di teatru, Institutlu di Artâ Teatralâ şi Chinematograficâ.
Hristu Steriu, 01.04.2014, 21:04
Dzua mondialâ a teatrului. Siptâmâna ţi tricu, gioi, 27 marţu, fu sǎrbǎtoritâ dzua Mondialâ a Teatrului. Tru România ea fu sǎrbǎtoritâ pri-tru un mare numir di manifestǎri, organizate în principal di UNITER, organizaţie a cure prezidentu easte actorulu şi reghizorulu di farâ armâneascâ, Ion Caramitru. Tutunâoarâ dumnil’ia a lui easte prezidentu şi la Suţata di culturâ Macedo-românǎ, suţatâ fondatâ tru anulu 1880. Dzua mondialâ a teatrului arhiusi di easte sǎrbǎtoritâ di-tru anulu 1962, cându Ion Caramitru eara studentu la facultatea di teatru, Institutlu di Artâ Teatralâ şi Chinematograficâ.
Propunirea trâ unâ ahtare dzuâ fu faptâ tru anuu 1961, la cogresulu numirulu 9 mondial a “Intitutlui Internaţional di Teatru”. Propunirea trâ creare “Dzua Mondialâ a Teatrului” v’inea din partea a Finlandâl’ei, pri-tru Arvi Kivimaa. Di aţea aform’ie, di anulu alantu, la data cându si feaţe dişcl’idirea, primuveara, a stagiunil’ei diu aţel an a Teatrului a Naţiunilor di Paris, fu creatâ aestâ dzuâ.
Di-tru 1962, tru iţe an, dzuua di 27 marţu fu celebrată di Chentrile Naţionale a Institutlui Internaţional di Teatru şi di alte comunităţ internaţionale a liştei artâ. Pasa oarâ, unâ personalitate a lumil’ei teatralâ pitreaţe un mesaj internaţional, tradus tru piste 20 limbe, citit dinintea a m’il’e şi m’il’e di spectatori tru seara a dzuâl’ei di 27 marţu în teatre di-tru întreaga lume şi difuzat di radiourile şi telviziunile di pi ţinţe continente. Primul Mesaj Internaţional, di-tru 1962, fu simnat di Jean Cocteau.
Anulu aţistua, mesajulu fu adresat di un om di teatru di pi continentul african, dramaturgul, actriţa, reghizoarea şi profesoara di teatru Jessica A.Kaahwa, din Uganda, recunoscută pi plan internaţional trâ activitatea a l’ei uminitară, care consideră arta teatrală (ghilimele) “un puternic instrumentu al pacil’ei şi a reconciliaril’ei”
În România, “Mesajulu Naţional” simnat di directorulu a Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru, poartă titlul “Schena a lumil’ei”.
Di sârbâtoarea aestâ, Dzua Mondialâ a Teatrului, numa a omului di teatru Ion Caramitru putem s-dzâţim cǎ si leagâ simbolic şi pri-tru dauâ elemente di biografie. Ion Caramitru easte nǎscut tru anulu 1942 şi eara studentu cându fu faptâ şi arhiusi marcarea a liştei dzuâ tru 1962. Data 9 marţu a dzuâl’ei a lui di naştire si uidiseaşte şi cu mesulu cându easte marcatâ aestâ dzuâ, si uidiseaşte şi cu numirulu a Congresului mondial a Teatrului, tru anulu 1961, congresulu numirulu 9, cându fu faptâ propunirea trâ unâ dzuâ mondialâ a teatrului. Mesajulu a lu Ion Caramitru arhiuseaşte aşi: “Aestâ arhiusitâ di secol XXI easte preşcav şi cinic. Si cutreamburâ loculu, si distrug civilizaţii, apile neacâ ţerulu, suntu înlocuiţ tiran’i, si scuncheaşte carburantulu. Totulu easte vizibil la distanţe incredibile, iara aestu spectacol da hâbare canda trâ bitima apocalypticâ a planetei. <
A lu Ion Caramitru, la 50 di an’i di activitate chinematograficâ, di-tru 1964, di cându bitisi IATC-ulu, l’i fu dat un premiu tru ţara-sorâ Moldova. La Gala a Premiilor UNITEM, directorulu a Teatrului Naţional di Bucureşti, şi preşedinte UNITER, easte zborulu di Ion Caramitru, fu distinsu cu ocazia a dzuâl’ei Modialâ a Teatrului, pi 28 marţu, cu “Premiul de Excelenţă”. Felicitǎri Ion Caramitru! Trâ mulţâ an’i tim’isite maestre!
******************
Treaţim la unâ galâ di Bucureşti.
Aultadz, sâmbâtâ, 29 marţu, 2014, si feaţe Gala a Premiilor a fundaţil’ei Bana armâneascâ, care easte agiumtâ la a 17-a ediţie. Premiul “Omulu a anului” fu dat a unei sportivâ di Bucureşti, şi a unui cântâtor di Scopia, Simona Halep şi Pero Ţaţa. Unâ altâ categorie furâ premiile “Lum’ina a cartil’ei”, cu care furâ tim’isiţ poeţâl’i Kira Manţu, di-tru Ghirmânie şi Spiru Fuchi di-tru Albania, şi istoriculu şi profesorulu Enache Tuşa, di-tru România. La aestu spectacol cântarâ pareia “Vanghilizmolu”, di Dobogea di Kogǎlniceanu, pareie condusâ di profesoara di muzicâ Loredana Ianca, giucǎ pareia Pilisterlu, di Bucureşti, şi tut di Bucureşti cântǎ pareia Boaţea Pindului. Solişţâ cântarâ Pero Ţaţa, Cristu Andon şi Corina Badea, vruta a noastrâ cântâtoare cu numa a unui CD care ea lu scoase, “Di vreare” şi si dzâse “Elena di vreare”. Fu un spectacol muşat, şi unâ Galâ di vreare !
**********
Di la dzuâ Mondialâ a Teatrului, di pi 27 marţu, dipunim cu dauâ dzâle, şi agiundzim la 25 marţu, un evenimentu di-tru Arbinişie, dupu cum nâinformeadzâ domnul Spiro Poci. Trâ evenimentu, domnul Mita Guda, di Scopia are zboarâ di alâvdare, şi dzâţe:
Bravo d-nu Spiro,
Daima s`avdzamu ahtari mushutets di la Armenlji di Arbinishii.
Limba limba limba snu agharshimu, ca ia easti identitetlu anosru
Armanescu. Sanatati shi multa harau s`avets.
Simnat, Mita Guda
Ama care fu evenimentul ?
Tu 25 di Martsu – dzâţe domnul Spiro Poci – Directoria Raionale ali nvitsari, tu Prefectura Ghirocastro Arbinishii, adunã tu unã Coferentsã cu moto: “ Unã shcollã ti tuts”, tsi fatsi prezantari pidupu strategia: “ Tutsadunats tu nvitsari”, modelu pozitivu ali deadunbãnari natsional culturale shi linguisticã, tu unã deadunbãnari cu ndãrptati isa ti tuts. Tu aestã coferentsã eara akimats tuti minoritatili, tsi biniadzã tu aistã Prefecturã: gretsljã, arãmãnjljã, tsiganjiljã, eghiptianjljã shi magiorantsa arbãnishljã.
Tu aestã Coferentsã eara akimat shi domnu Kristo Goci, reprezentatu a arãmãnjlu tu Comitetu a Minoritatsilor Tirana, iu tu grera a lui sculã problemu ali limbi armãneascã.
Seara eara programu culturoru, iu tuti minoritatili u si fitsia prezantari cu tre numiri. Mini shi Hrista ndrepsum un program cu fetili arãmãni di litseu “Asim Zeneli”, iu escu shi mini pi luc.
Dãm niscãnti fofografii di aistu activitetu.
Simnat, Spiro Poci
Iara noi l’i mulţan’iisim !.
*****************
Nâ ligǎm diznou di Dzua Mondialâ a Teatrului, di pi 27 marţu, ama m’eardzim tru anulu 1961, anulu a li propunire data di Finlanda trâ organizarea a unei ahtare manifestare. Propunirea si fâţea pri-tru Arvi Kivimaa.
Tru Finlanda si duse anulu aestu şi unâ pareie armâneascâ di la Suţata Fara armâneascâ dit România, cumândusitâ Florentina Costea, di a cure muşat articol, cu numa “Hil’l’i a soarilui”, alidzem dauâ pasaje:
Fãlcarea Bucureshti a Farãljei Armãneascã dit Romãnia apruche un grantu di la Fondul ti deadun-cunushteari — ditu
proyrama PA17/RO13, Mecanismul Financiar SEE 2009-2014 (Ahurhearea/dizvãrtearea di lucru deadun).
Tu prota parti, proyrama s-dizvãrti la Universtateai di Tromso, iara tu daua parti s-andreapsi unã andamusi cu
reprezentantsã di la fara Sami. Fu unã bunã furnjii ti adrari muabeti, tu tsi mutreashti axiili culturali a dauãloru fari
(Armãneascã shi Sami), di aflari di lucri nail ti popullu Sami shi turlia a lui organizari.
Popullu Sami (Saami, Lapps, Laplanders) — cu unã
limbã shi unã culturã ahoryea-, s-aflã tu Nordul ali
Evropã; aproapea disã di elj bãneadzã tu Norvegii, iara
alantsã tu Suedia, Finlanda shi Arusii.[…]
Limba Sami (sh-u adutsi cu finlandeza, estoniana sh maghiara) poati s-hibã ampãrtsãtã tu 3 cumãts: i) di apiritã
(zburãtã tu Arusii sh-tu unã nicã parti ditu Finlanda); ii) di Nordu (zburãtã tu niscãnti pãrtsã ditu Finlanda di Nord, tu
Norvegia sh Suedia); iii) di Notu (zburãtã tu pãrtsãli di mesi ditu Norvegia shi Suedia). […]
Unã pãrãmii norvegianã dzãtsi cã unu Sami iasti soi cu un altu Sami pãnã la optusprã di bãrnuri — acestu lucru scoati
tu miydani cãtã mari simasii u ari fumealjea. Avearea angãtanu a cupiiloru di reni, acãtsarea di peshtsã, avinarea shi
tehnili suntu atseali di naima mari simasii istrets di dzuuã cu dzuuã.
Bãrbatslji shi mljierli Sami s-vidzurã ei ishishi totna ca parti ditu fisi, unã cu fisea. Ei s-luyursescu niscãntsã hilji a soarilui.
Simnat, Florentina Costea
Mulţan’iisim şi trâ aestâ informaţie !
