Agenda armaneasca 2014.03.25

Ghine vâ aflăm la unâ nauâ emisiune vruts ascultâtori, şi la un nău an di emisiun’i; după 23 di an’i tsi secţia armâneascâ di la RRI, pitreaţe câtrâ voi, duruţl’i a noştri ascultâtori emisiun’i ţi câftăm dzuâ di dzuâ tra-s hibâ cama bune şi cama pi gustul a dumnil’lor a voastre. Nâ hârsim multu pi bunile urări ţi nâ li feaţit tora la 23 di an’i di banâ. Tru dzua di 23 marţu anlu 1991 si avdzâ prota emisiune pi armâneaşte, cu “Aoa him Bucureşti, Radio România Internaţional”. Nu putem s-li spunim aoa tute 89 di nume a tim’isiţlor a noştri ascultâtori ţi nâ pitriucrâ un semnu tora la 23 an’i a noştri di banâ, ca secţie di grai armânescu aoa tru capitala a limbâl’ei românâ. Putem maşi s-dzâţim că va n hârsim şi ma multu, anlu ţi v’ine s-him nicaţ cu alte unâ m’il’e şi nauâ sute di mesaje, di la dumnil’le a voastre, anlu aestu 89, divârâoarâ 1989 di mesaje, numirulu a prgalui ţi aduse libirtatea di exprimare şi dişcl’idire a unei secţie armâneascâ la Radio România Internaţional. Ma-s dzâţim pi tihisire ndauâ nume di aţeale 89, vrem sâ nu si parâ a niţiunui di dumnil’le a voastre că u avem cama m’icâ tim’ia. Di la radioulu soţ si Scopia avum mesaj di domnul Zoran Mitrov, unâ numâ di la unâ televiziune româneascâ Laura Nureldin, Vanghel Dunovschi di Struga, Naum Dunovschi, Niko Cardula, di la un altu radio armânescu, di Asutralia, Zika Dzurdzu, Spiro Zguri di Albania. Ama, va nâ dânâsim, cu mulţan’iisire di 89 di ori, şi di vâr oarâ, nica 1900 di ori, di ahânte ori vâ vrem, vruţl’i a noştri ascultâtori !

Hristu Steriu, 25.03.2014, 20:56

Ghine vâ aflăm la unâ nauâ emisiune vruts ascultâtori, şi la un nău an di emisiun’i; după 23 di an’i tsi secţia armâneascâ di la RRI, pitreaţe câtrâ voi, duruţl’i a noştri ascultâtori emisiun’i ţi câftăm dzuâ di dzuâ tra-s hibâ cama bune şi cama pi gustul a dumnil’lor a voastre. Nâ hârsim multu pi bunile urări ţi nâ li feaţit tora la 23 di an’i di banâ. Tru dzua di 23 marţu anlu 1991 si avdzâ prota emisiune pi armâneaşte, cu “Aoa him Bucureşti, Radio România Internaţional”. Nu putem s-li spunim aoa tute 89 di nume a tim’isiţlor a noştri ascultâtori ţi nâ pitriucrâ un semnu tora la 23 an’i a noştri di banâ, ca secţie di grai armânescu aoa tru capitala a limbâl’ei românâ. Putem maşi s-dzâţim că va n hârsim şi ma multu, anlu ţi v’ine s-him nicaţ cu alte unâ m’il’e şi nauâ sute di mesaje, di la dumnil’le a voastre, anlu aestu 89, divârâoarâ 1989 di mesaje, numirulu a prgalui ţi aduse libirtatea di exprimare şi dişcl’idire a unei secţie armâneascâ la Radio România Internaţional. Ma-s dzâţim pi tihisire ndauâ nume di aţeale 89, vrem sâ nu si parâ a niţiunui di dumnil’le a voastre că u avem cama m’icâ tim’ia. Di la radioulu soţ si Scopia avum mesaj di domnul Zoran Mitrov, unâ numâ di la unâ televiziune româneascâ Laura Nureldin, Vanghel Dunovschi di Struga, Naum Dunovschi, Niko Cardula, di la un altu radio armânescu, di Asutralia, Zika Dzurdzu, Spiro Zguri di Albania. Ama, va nâ dânâsim, cu mulţan’iisire di 89 di ori, şi di vâr oarâ, nica 1900 di ori, di ahânte ori vâ vrem, vruţl’i a noştri ascultâtori !

**************

Arâmânim în continuare la radio, ama v’inim cama ncoa, după anulu 2 m’il’e, cându acâţă unâ manifestare cu numa “Premiile Muzicale Radio România Actualităţi”, ţi si organizeadzâ di-tru anulu 2002, tru a daua giumitatea a mesului marţu.

Anulu aestu premiile furâ date aualtadz dumnicâ, 23 marţu, un numir di 17 trofeie, şi pi lista a premiaţlor aflăm treie nume armâneşti: Elena Gheorghe, Nicu Alifantis şi, la maşi 13 an’i cât are ea tora, Vanessa Mardzavan. Elena Gheorghe fu premiatâ trâ cama bunlu cântic pop, cântic cu numa “Ecou”; Cama bunlu album folk fu desemnat “Mozaic”, di Nicu Alifantis, ţi apuche şi distincţia “Omulu cu chitara”. Vanessa Marzavan, dzâsim, în vârstă di 13 an’i, amintă premiul Radio România Junior. Nâ hârsim şi nâ mârim cu armân’il’i a noştri cu boaţe di malâmâ!

*********

Tut armân’i pare s-aibâ tru România şi tru tese analte. Nâ minduim la declaraţia a premierului a li Românie, Victor Ponta, după ţi si turnă din vizita ţi u feaţe tru Albania, după ţi ma ninte, tut dzua aţea, 18 marţu, şi Atena.

La Tirana, premierulu român Victor Ponta si adună cu premirulu Edi Rama, tru unâ vizitâ di raspunsu, după ţi anulu tricut, la 100 di an’i di relaţii diplomatiţe româno-albaneze, Edi Rama fu vinit la Bucureşti, astâ toamnâ, 2013. Tora tru marţu, la Tirana, Vicor Ponta dzâse, trâ ndruparea a li Albanie tru vrearea a l’ei tra s-hibâ aprucheatâ tru UE, alidzem:

Există ţări europeane care dzâc că Albania ninca nu easte total pregătită trâ aderarea la UE, tut aşi si dzâse şi di România multu chiro, ama România creade că Albania, cu un statut clar, cu un calendar multu clar cu obiective clare poate şi prinde să agiungâ tru cât ma şcurtu chiro membru a UE“, dzâse Ponta în conferinţa comună cu Rama.

La Bucureşti, Ponta declară că l’i spuse a premierului Rama că di la pap-su a lui ştie că familia Ponta si tradze di Moscopole.

***********

Tut di Moscopole eara şi familia a unui roman di-tru Banatulu sârbescu, Mihailo Pupin (1858-1935), care si afirmă tru America pri-tru rezultatile a lui tru raqdiotehnicâ. Ama el fu şi pitricut cu unâ misiune politicâ di pacificare tru Balcan’i di preşedintile amirican Woodrow Wilson, preşedinte tru an’il’i 1913-1921, peioada a protului polim mondial. Tru America, Mihailo Pupin, şi putem sâ-li dzâţim Mihali a lu Popi, eara cunoscutu cu procedeulu a lui cu numa “pupinizare” a inductanţilor. Mihaili a lu Popi eara tru ligâturâ tru anulu 1896 cu Thomas Alva Edison, idiul mare afaceristu şi autor di invenţii tru domeniul a li electricitate, cu care eara tru ligâturâ şi un altu roman di-truBanatulu sârbescu, istro-românulu Nicola Tesla (1856-1943), inventator, inginere electrician, inginer mecani, fizician. Tesla easte lughursit un promotor a radioului, ţi aproa[pea că putea s-hibâ tru loculu a lu Guglielmo Marconi. Tela fu aproapea şi di premiul Nobel, tru anulu 1916, ama nu fu acordat truanulu aţel. Doi român’i di aname, un armn, Mihailo Pupin, şin un istro-român, Nicola Tesla, di-tru domeniul tehnico-ştiinţific a radioului.

*************

Di-tru Banatulu sârbescu, m’eardzim şi tru câsâbălu Bitola. Un membru a Suţatâl’ei Fraţl’i Manaki, di Bitule, fu sărbătorit mesulu aestu, după cum nâ informeadzâ Goran Puşuticlu, di la UCAM, Unia trâ Culturâ a Armân’ilor dit Machidunie, la 92 di an’i di la naştire. Easte zborlu di chirurgul doctor Constantin Jani Nitcha. L’i fu dat premiul trâ întreaga activitate. Zburâ şi soţulu a lui doctor Niko Popnicola.