Agenda armaneasca 2014.02.25

Limba românâ cheare ndrepturile tru Ucraina !

Hristu Steriu, 25.02.2014, 21:12

Luni, 24 di şcurtu, ministrulu delegat trâ român’il’i di pritut, Cristian David, avu unâ reacţie la apofase ţi u lo Parlamentul di la Kiev care deade vot trâ abrogarea a leadzil’ei mutrinda limbile reghionale. Ministrul David dzâse că aestâ apofase va-s ducâ la unâ câlcare flagrantă a ndrepturilor a comunitatil’ei româneascâ di-tru ţara viţină. El sumcundil’e că aeastă decizie faţe ca minoritatea română din Ucraina, unâ di aţeale ma importantile şi numiroase comunităţ istoriţe româneşti, să nu mata poată s-ufiliseascâ limba maternă în cadrul ofiţial. Cristian David ninca dzâse că unâ apofase di aestâ turlie easte niconformă cu principiile europeane a cure susţânire easte declarată di forţile politiţe pro-europeane di la Kiev.

Preşedintile a Româniil’ei, Traian Basescu, care simnă azâ, 25 di şcurtu, tru cartea di condoleanţe dişcl’isâ la reprezentanţa diplomatică a Ucrainâl’ei la Bucureşti, în memoria a ţilor aproapea 90 di victime a confruntărilor care si feaţirâ la Kiev, septămăna tricutâ. Aprecie , cu aestâ ocazie a simnaril’ei tru carte di condoleanţe, că Ucraina va-s reuşeascâ să sta unită maşi cara minorităţile etniţe va sâ aibâ respectul ţi lâ si cade din partea a autorităţilor chentrale.

Şi premierulu romăn, Victor Ponta, îşi exprimă, luni, 24 di şcurtu vrearea ca Ucraina viţinâ să urmeadzâ un parcursu european, iara confruntările violente să dânâseascâ. El adapse că are dor ca leadzea mutrinda limbile a minorităţilor naţionale din Ucraina, recentu abrogată, să hibâ înlocuită tru ţel ma şcurtul chiro di unâ reglementare europeană si repetăt că respectarea a ndrepturilor a minoritatil’ei română easte importantă trâ autorităţile di la Bucureşti. Şi preşedintile a Senatului di la Bucureşti, Crin Antonescu, u deplânse abrogarea a leadzil’ei şi aprecie că diplomaţia di la Bucureşti prinde să-l’i convingă pi parteneril’i ucrainean’i să si iaratoarnâ asupra a liştei temâ. Leadzea pruvidea, printre alte, utilizarea ofiţială a limbilor minoritare tru activitatea a administraţil’ei publică locală din zonile tru care ma multu di 10% di populaţia a unei unitate administrativ-teritoriale zburaşte unâ ahtare limbâ. Di pruviderile a liştei beneficia şi român’il’i di-tru regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia

*********************************

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă invităm să participaţ la un nou concursu cu premii, cu numa “Di la ‘Calea v’inului’, la ‘Calea a voievodzâlor’”. Concursul easte dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Românil’ei, şi easte inspirat di programile di promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului”, Drumul voievozilor”, derulate di Consiliul Judeţean Prahova.

Judeţulu easte unulu di aţeale ma bogatile şi ma dezvoltatile din România. Aţeale ma importantile resurse suntu hidrocarburile şi minereurile nimetalifere. Principalile resurse naturale suntu: naftâ (ţiţei) şi gaze naturale, lignit, ghipsu, calcar, gresii şi conglomerate, argile, ape minerale.

În Prahova, Drumul Vinului” reediteadză un segmentu ma vecl’u dintr-unâ cale a v’inului fulusitâ di roman’i, care străbatea Europa. Aesta treaţe pri-tru podgorii, dzen’i cu av’ine renumite a judeţului şi include popasuri (pupusiri) la cunăchi, curţâ domneşti şi mănăstiri. Podgoria Dealul Mare, denumită şi ,,patria v’inurilor aroşe”, situată tru curbura Carpaţilor Meridionali, easte ţel ma încl’igatulu spaţiu viticol românesc cu condiţii pedoclimatiţe care şi-u aduc multu (suntu similare) cu aţeale di-tru reghiunea Bordeaux, cu care si află pi tut aţeauşi latitudine.

Drumul Fructelor” (Calea a Poamilor) m’earge spri estu, pri-tru ma multe localităţi, avânda ca scupa facilitarea (faţirea ma lişoarâ) a dezvoltaril’ei a li zonâ di nordu a Prahovâl’ei, avdzâtâ cu numa ca producătoare di poame. Aestâ cale faţe ligâtura cu 18 localităţ prahoveane şi puncteadză 28 di popasuri (pupusiri) turistiţe. Drumul Voievozilor” (Calea a Voievodzâlor) parcurdze aţeale ma importantile zone tru care furâ fapte descoperiri arheologhiţe şi există monumente arhitecturale di interes naţional.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauâ întribări şi puteţ sâ amintaţ. Concursul va ţânâ până pi 15 marţu 2014, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va hibâ un sejur di 9 dzâle (optu nopţâ), cu pensiune completă, trâ dauă persoane, în perioada 1-9 agheazmăciune 2014, tru judeţulu Prahova, trâ a străbatire traseile turistiţe care au inspiratâ aţist concursu, ama şi trâ vizitare multe alte atracţii culturale, turistiţe, istoriţe a zonâl’ei.

Concursulu easte sponsorizat Hotel Cautis, di Azuga, şi di SC Elena Cabana Vârful Ciucaş SRL. Parteneril’i a concursului suntu Consiliul Judeţean Prahova şi Chentrulu Judeţean trâ Conservarea şi Promovarea a Culturâl’ei Tradiţionalâ Prahova.

Ca di aradâ, va lipseascâ să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportulu externu şi, ma că vă easte necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintâ Mările Premii va avem premii şi menţiun’i în obiecte, oferite di parteneril’i a noştri, ligate di judeţulu Prahova.

Şi tora, întribările:

– Ţi programe di promovare turistică si deruleadză tru judeţulu Prahova?

– Care easte reşedinţa a judeţului Prahova?

– Cu ţi reghiune viticolă celebră din Europa si spune că şi-u aduţe Podgoria (av’in’ea) Dealul Mare?

– Care suntu resursile naturale principale a judeţului Prahova?

Vă paracalisim să nâ scriiţ ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, cama multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ activitatea tru mediul online.

Coordonatile a noastre suntu nilâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a dvs. până la 15 marţu 2014, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i va sâ hibâ anunţaţ după 1 aprier 2014, trâ aveare chiro să-şi pregătească sejurulu în România. Succes!

********************

Aualtadz, dumânicâ, 23 di şcurtu, fu câlisit la Suţa culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti, sculptorulu Dumnitru Pasima, aţel care, du multile şi muşatile a lui agalme, are faptâ şi dauâ sculpturi di mare simasie. A lu Constantin Blememace şi a fostului vâsil’e a li Românie, Mihai di Hoehnzolern, care fu avinat di reghimulu comunistu tru bitiita a anuui 1947. Statuia a lu Mihai fui adratâ tru 2011 şi fu dizvâlitâ tru câsâbălu Călăraşi, di-tru estul a li Românie. Statui a lu Belemace, aţel care tru 1906, tru unâ delegaţie di trei armân’i, viniţ di-tru Machidunie, iu statulu român ţânea şcol’uri trâ armân’i, la sârbâtoarea di 40 di an’i di cându si avea alinatâ pi tron a vâsil’elui Carol, şi dede mâna Belemace cu vâsil’elu, ţi l’i avea tru mare misuratâ pi armân’i, statuia a lu Belemace easte tru format ma m’ic, nu easte ntreagâ, easte maşi un bustu, care fu bâgat tru hoara Mulovişte, hoarâ natalâ a lu Belemace, ama şi a sculptorului, a lu Dumitru Pasima. Alexandru Gica şi preşedintile a Suţatâl’ei Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti, Costa Framazon, l’i avea faptâ unâ vizitâ la atelierulu a lui di creaţie a lu Dumitru Pasima, iu feaţirâ un filmu cu sculpturile a maestrului, di li vidzum şi pi gruplu armneascu di internet.

Alexandru Gica nâ spune că unâ copie a statuil’ei easte datâ şi la suţata di Bucureşti. Tru attach el nâ avea data şi un cadur cu statui di Mulovişte, şi nâ spune în continuare şi ndauâ infomaţii dispre familia di artişti Pasima. Alidzem

Tu attach putets s-videts ayalma alu Belimace adrata di Take Pasima shi dhurusita di elu a hoaraljei Mulovishte, loclu iu s-aminta (tu cadur easti poetlu Dina Cuvata).

Tache Pasima adra shi una alta ayalma tsi easti Republica Macedonia: easti zborlu di ayalma “Nveasta Noaua” tsi easti tu casabalu Parleap (Prilep).

Tsi easti ciudiosu: cats artishtsa importantsa ishira ditu fumealjea Passima:

Elena Pasima, feata alu Tache Pasima, pictoritsa shi scriitoare.

Nâ dânâsim aoa, ama va nâ turnăm iara la aestu subiectu siptâmâna ţi v’ine.