Agenda armaneasca 2014.02.07

Trâ mulţâ an’i, vruţ ascultâtori, tru năulu an 2014 ! S-da Dumnidză un an bun, cu sânâtate şi harauâ ! Nâ aduţim aminte cu harauâ şi di anlu ţi si bitisi, 2013, şi va li misurăm cu idia harauâ tru aestâ retrospectivâ evenimentile ţi-şi feaţirâ loc tru anlu ţi armase nâpoi !

Hristu Steriu, 07.01.2014, 21:06

Tru meslu gh’inar, si feaţe unâ dişcl’idire di şcolalâ trâ cilimean’l’i a fraţlor a noştri rămăn’i, di-tru Albania. Evenimentul si feaţe pi 19 gh’inar 2013, tru câsâbălu Fearica.

Tru hâbarea simnatâ di domnul Valentino Mustaka si spunea:

Tu inagurimea a ahurhierii a nvâtsâmentului avea vinitâ elevii ashtil’ei clasâ-shcolâ, printsiâ a lor, bânâtor armânji dit aestu câsibâ shi mults acl’imats dit alti reghionuri.

13 februariu, Dzua Mondialâ a Radioului

Tru anlu 2012, UNESCO (The United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) lo apofase ca tru 2013, pi 13 februariu, să si marcheadzâ trâ prota oarâ, Dzua Mondială a Radioului.

Radio România programă, cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialâ a Radioului, un concertu extraordinar compus din lucrări simnate di Maurice Ravel, W.A.Mozart şi Jean-Philippe Rameau, concertu ţi lu avu la pupitru pi dirijorul german Ralf Sochaczewsky.

26.feb.2013

La Biblioteca Naţionalâ ale Românie, la Biblioteca Judeţeanâ di Bistriţa-Năsăud, si feaţe Conferiţa cu numa “Retrosepctiva Teohar Mihadash” (26 di meslu şcurtu), tru memoria a scriitorului român ţi bână tru câsbălu Cluj, chentrul a li Românie, di farâ armneascâ Teohar Mihadaş (faptu tru localitatea Turia, Gârţie, tru anlu a Maril’ei Unire a li Românie, 1918 pânâ tru 1996).

Di-tru 1964 pânâ işi la pensie el fu secretar literar la Teatrul Naţional di Cluj.

Cartea “Pi muntile Ebal”, a lu Teohar Mihadaş, fu prota carte di mărturii di-tru hâpsăn’ile comuniste apărută după revoluţia di-tru 1989, din România.

Mihadaş feaţe 7 an’i di hâpsane politică.

La 21.02.2013, Tirana, “Casa Centralâ di Culturâ a Militarlui di Albanii”, si tsânu activitatea: “Dzuua a Limbilor di Mumâ”. Dininti – dzâţea tru revista “Frăţia” domnul Iani Guşo, redactorlu-şef a revistâl’ei – a unei audientsa, anvârliga di 300 di inshi, s’ascultarâ shasili limbli, arbinuseashti, armaneashti, gârtseshti, sârbeshti, slavo-machiduneashti shi romané (tsigana), tu cântic shi poezii.

3 marţu

Tru tim’ia dzuâl’ei di 8 marţu, la Muzeulu Judeţean Ialomiţa, di Slobozia, tru România, si ndreapse un spectacol coordonat di Manuela Peanci, cu numa “Ti a mea tim’isitâ dada”. Spectacolul fu susţânut în principal di pareia “Boaţea Armâneascâ”, agiutatâ şi di pareia “Boaţea a Pindului”, di Bucureşti.

15.mar.2013

Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti, viniri, 15 marţu, furâ lansate dauâ cărţâ, un extras di-tru Vecl’ul Testamentu, tru un volum simnat di editorlu a revistâl’ei Bana Armâneascâ, Dumitru Piceava. Cartea lansatâ anlu aestu conţâne “Cartea al Iov, Ecleziastul şi Paramiiile al Solomon”. Alantâ carte lansatâ u are ca autor pi Aurica Piha, carte cu numa “Sâmţâ armân’i”. Ninca di un mes ninte,

Tru iamea 15 Shcurtu- 22 Martsu Suţata culturalâ armneascâ, di Bucureşti organiză unâ expozitsie di carte armaneasca la Biblioteca Natsionala di Bucureshti (naulu sediu). Furâ expuse ma multu di 500 di cărţâ trâ armân’I, multe di eale di-tru fondul di carte a li academician Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009).

Tu idyiul loc tu aestu chiro fu şi expozitsia di pictura shi sculptura alu Ary Murnu (1881-1971; fratili alu George Murnu) shi Ion Lucian Murnu (1910-1984; ficiorlu alu Ary Murnu).

La Pânâyirlu di carti di Paris, tu dzuua di 23-li di Martsu 2013, s-featsi pârâstâsearea a cartiljei alu Nicolas Trifon — “Les Aroumains — un peuple qui s’en va” — deftira editsiuni, alâncitâ tu editura “Non Lieu”.

Nâ turnăm Bucureşti, la “M’iclu Paris”, cum l’i si dzâţea, di-tru estul a Europâl’ei,

Spectacolul “Primuveara a armân’lor”, di la Sala Radio, aduse trâ armân’i primuveara, aducânda aminte că ninte cu vârâ 20 an’i şi cama si dişcl’idea secţia armâneascâ la Radio România Internaţional, pi 23 marţu. Fu un spectacol di mare muşuteaţâ.

26-27 marţu

Ambasada a li Românie la Tirana organiză, cu aform’ia a centenarului a relaţiilor bilaterale româno-albaneze, un simpozion ştiinţific cu numa “Relaţii culturale şi istoriţe româno-albaneze” (Korcea, 26-27 marţu 2013),

Tru Gârţie: la suţa di Veria si feaţe un evenimentu mplin di dureare şi di fârmac. Hâbarea nâ u didea Tache Ghiorghiu, dascalul ţi u prida a ficiuriţlor tra s-u nveaţâ limba armâneascâ, la Suţata di Veria, ligat di prezidentul a Suţatâl’ei, domnul Prapa, care la 75 si astease di-tru banâ:

La 24 di Martsu 2013 Dumnidzâlu nâ lo un dzioni om(u),un livendu, un armânu curatu, Yioryul Prapa (1938-2013) yiatru yinekuloy(u) di veria tu Gârtsii, prezidentul a Suţatâl’ei armâneascâ.

Necrologulu fu nghrâpsit di Take Ghiorghiou:

Ananghea di nuntru a mea şi borgea, ama şi tim’ia ţi m’i-u feaţe Suţata a armân’lor di Veria ţi mi aleapse trâ aestu lucru pi mine, tra sâ spun ţiva la unâ ahtare dispârţâre, mi fac, aestâ borge şi tim’ie, tra sâ-l’i dzâcu oarâ bunâ a fratilui a nostru Ggiorgh’i Prapa, tru aestu momentu şi tru aestâ stigma, cându el lo calea ţi nu are turnare, calea a anghil’ilor şi a ţiloru ndrepţâl’i, calea aţea fârâ moarte şi cale a eternitatil’ei.

Tru işita a meslui marţu, sâmbâtâ 30 marţu, la liceulu Mihai Viteazu, di Bucureşti, fura date premiile “Omlu a Anlui”, di cătră Fundaţia Bana Armâneascâ, a editorului Dumitru Piceava

Furâ date treie premii, dauâ premii cu numa, “premiile Bana armâneascâ” şi laureaţ furâ Emil Hagi, preşedintile a fundaţil’ei româneascâ-armâneascâ “Nicu Hagi”, di Câmpulung, şi reghizorlu Ionuţ Piţurescu, di Bucureşti. Alantu premiu, premiu cu numa “Lum’ina a cartil’ei”, fu dat a cartil’ei “Jurnal interior”, a poetlui şi scriitorlui George Vrana.

Unâ lansare di carte si feaţe, viniri, pi 28 marţu, la restarurantul Garlic, di Bucureşti, lansarea a cartil’ei ale Katia Maxim, partea a daua a cartil’ei “Îngerii din Moscoopole”, cu numa “Exilul”.

Tru revista, di-tru România,

“Constelaţii diamantine”, numirlu 3, meslu marţu, pi 2013, la frândza 60, fu publicat un numir di poezii a unui scriitor român, ama tru traduţirea armâneascâ, faptâ di prezidentul a Unil’ei UCAM (di culturâ a armân’lor) di-tru Machidunie, poetlu Dina Cuvata. Poetlu armân şi-aduţe aminte şi ndauâ zboarâ di la concursul di Struga, di-tru anlu 1982, “Curunâ di malamâ”, premiu dat a lu Nichita Stanescu (1933-1983). Festivalul avea numa “Seri di poezie la Struga”, şi easte organizat trâ poeţl’i di-tru statile balcaniţe.

Treaţim la cartea scoasâ di Kira Iorgoveanu Manţu.

Cu unâ prezenţâ di prota mărime tru poezia şi cultura armâneascâ, arhiusinda poate di-tru 1976, cându soase unâ antologhie di poezie popularâ, Kira Iorgoveanu Manţu scoase anlu aestu, la 30 di an’i di la prota a l’ei carte orighinalâ, Steauâ di dor, tru anlu 1983, unâ nauâ carte di poezii, cu numa Ainodekam, ică Machedonia, Cartea easte işitâ anlu aestu, 2013, tru câsâbălu Târgu Mureş, la editura Nico, a unui poet Nicolae Băciuţ, membru a Uniunil’ei a Scriitorilor din România.

Florentina Costea nâ informa trâ un workshop armânescu, di Bucureshti, trâ adrare piti; sâmbâtâ,13 apriiu, vârâ 20 tiniri ficiori şi feate sâ scumbusirâ şi nviţarâ s-adarâ pite armâneşşâ, tu un workshop, di Bucureshti. “Adrăm — nâ spunea Florentina – deadun piti di lapti/oauâ shi teasim peturi cu mari mirachi. Vidzum că nu easti bahi lishor’ nu va mashi cuveti, va sh-niheam murafeti. Tu bitisitâ li mâcăm, s-n facâ ghini ! Urarea aestâ lâ u fâţeam şi noi. S-bânaţ, ore feate shi ore gion’i !

28 apriir, tru câsâbălu Tulcea, di Dobrogea, estul a li Românie, Sterică Fudulea nâ informa că avurâ loc alidzeri la Fâlcarea Tulcea, filialâ a suţatâl’ei Comunitatea armâneascâ dit România.