Agenda armaneasca 2014.01.14

Aduţim aminte pi şcurtu că pi 15 gh’inar easte dzua di naştie a poetului “Luţeafir a poeziil’ei româneascâ”, Mihai Eminescu (1850-1889). Di-tru 2011 dzua 15 gh’inar fu declaratâ “Dzua a culturâl’ei românâ”.

Hristu Steriu, 14.01.2014, 19:51

Aduţim aminte pi şcurtu că pi 15 gh’inar easte dzua di naştie a poetului “Luţeafir a poeziil’ei româneascâ”, Mihai Eminescu (1850-1889). Di-tru 2011 dzua 15 gh’inar fu declaratâ “Dzua a culturâl’ei românâ”.

S-u duţim, tora, ninte mutrita nâpoi, adică retrospectiva, priste evenimentile a anlui ţi tricu. Siptâmâna tricutâ aveam bitisitâ cu meslu apriir. Meslui mai si dişcl’ise cu Paştile, care tru anlu 2013, fu un paşte târdzâu, pi 5 mai.

Tru revista Frăţia, ţi u scoate “Suţata Arămăn’il’i di-tru Albania”, redactorulu şef, domnul Iani Guşo dzâţea:

La 5 di Mailu, easte Paştele Mare, dzuuâ sâmtâ ti tuţ ortodoxi. Armâñl’i suntâ pisticiozi ortodoxi, cu mare vreari di Dumnidzeu. Dzuua di Paşti nâ spuni inyiarea al Hristo, hil’iu a Dumnidzeului. Armâñl’i a noşţ dit Curceau ar mari tihiâ ca u avdâ liturghia pi limba a noastrâ, ţi u da Papu Dhimitraq Veriga.

12 mai, Vâsil’elu Mihai, fostul suveran a li Românie pânâ tru anlu 1947, ţi bână tru exil, şi si turnă iara tru România dupu revoluţia di-tru andreu 1989, si spunea piri-tru ghestul a lui, ca un bun ascult`tor a postului a nostru di radio. Barim aşi putem s-dzâţim noi. Ţi adră dumnil’ia a lui ? Marcă momentul di mplinire 85 di lucru a radioului di cându fu adrat, tru 1928, pri-tru unâ decoraţie pi care u deade a instituţil’ei naţionalâ radiofonicâ, trâ aniversarea di-tru 2013, a 85-a, ninca şi trâ serviciile aduse a publicului românescu aflat în întreaga lume.

Decoraţia, cu numa “Nihil sine Deo”, fu data ntru mânâ înmânatâ) a conduţiril’ei SRR di Alteţa Sa Regală, Principesa moştenitoare Margareta, tru numa a tată său, vâsil’elu Mihai. Tru 85 di ani, Radioul făvrusi identitate naţională, dzâse Principile Radu ale Romanie, care sucundil’e ca Radioulu easte şi un instrumentu di consolidare, ahât a statului, cât şi a naţiunil’ei românâ. Instituită tru anul 2009, decoratia “Nihil sine Deo” si acordă trâ performanţe şi contribuţii marcante în domeniul soţial, ştiinţific, educaţional, cultural, spiritual, economic, politic sau militar. Sămbâtă, 11 mai, la Sala Radio, în prezenţa ale Principesâ Margareta, a Principelui Radu şi a Principelui Nicolae, avu loc primul Concertu Regal apânghisit di Radio România, după 1947, anul ale abdicare a regelui Mihai.

11 mai 2013, la Câmpulung, si feaţe sârbâtoarea ţi di ma mulţâ an’i u organizeadzâ armânlu Alexandru Hagi, pri-tru suţata “Nicu Hagi”, pap-su a lui faptu tru Machidunie, tru Pindu, ca unâ iniţiativâ privatâ, ţi ţâne v’ie tru suflitile a armân’lor participanţâ amintirea a locurilor simboliţe a armân’lor, Pindul, agiumţâ niscânţâ di el’i aoa tru România, la poalile, ică la pudeile a Carpaţlor.

17 mai Dzua Internaţionalâ a Telecomunicaţiilor.

ANCOM are lansatâ un muzeu virtual a echipamentilor (mehaniilor) di telecomunicaţii

Autoritatea Naţională trâ Administrare şi Reglementare în Comunicaţii din România (ANCOM) dişcl’ise pi pagina l’ei di Internet un muzeu virtual a echipamentilor di comunicaţii electroniţe.

Muzeulu conţâne (are) imaghini a unor echipamente di comunicaţii scoase din uz, bâgate la dispoziţie di cătră angajaţil’i a Autoritatil’ei, şi prezintâ a publicului unâ ilustrare a turliil’ei cum evoluarâ comunicaţiile de-a lungul a chirolui.

Anamisa di exponate si numiră unâ minicolecţie di receptoare radio, modele a ultimilor aparate telefoniţe di ebonită produse în România, aparate telefoniţe ufelisite pi câmpul di alumtă tru doilu polim mondial, protile aparate di misurare a frecvenţilor ufelisite di experţil’I a Autoritatil’ei, pricum şi telefoane fixe di-tru chirolu a pâpân’lor.

Muzeulu virtual fu dişcl’is pi 17 mai 2013, cu aforn’ia a sărbătoriril’ei Dzua Internaţionalâ a Telecomunicaţiilor, şi easte unâ continuare a expoziţil’ei di aparatură di comunicaţii care fu inaugurată tru 2011 şi itinerată tru ma multe localităţ din România.

Un altu muzeu, aţel a Literaturâl’ei romanâ, şi unâ altâ dzuâ internaţionalâ, a armân’lor: m’iercuri 22 mai, 2013:

Cu ocazia a Dzuâl’ei Naţionalâ a Aromânilor, Muzeulu Naţional a Literaturâl’ei Românâ, în parteneriat cu Societatea Culturală Aromână din Bucureşti, organiză, tru perioada 22–31 mai 2013, în Rotonda a Muzeului, expoziţia di artă Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu (pictură şi sculptură) şi unâ expoziţie di carte aromână, Colecţia academicianului Matilda Caragiu Marioţeanu.

Tut ligat di dzua 23 mai,

Sutsata Culturala Armaneasca di Bucureshti andreapse ma multi evenimenti di Dzuua Armanjilor-23 di maiu 2013:

sihatea 15.30 – tu amfiteatrul Condurachi, dl. Dumitru Piceava tsanu un discurs di mari simasie ti Iradelu di la 10/23 di maiu 1905; 10 studentsi di la Facultatea di isturie angrapsira referati interesanti di lumea armaneasca

Domnul Goran Puşuticlu, di la Unia ti culturâ a armân’lor dit Machidunie, UCAM. nâ didea tru şteare, alidzem, “cartea cu urari-a prezidentului ali R. Machidunia Gheorghe Ivanov cu ucazea-a Dzuaaljei Natsionala-a Armanjlor. Prezidentul easti shi el insushi di soi armaneasca di Armanjlji Miglinits. Aza tu R. Machidunia ti Armanjlji eara sarbatoari natsionala ofitsiala shi prit nom elji lu-avea ndreptul s-nu s-dica la lucru. Aesta easti una di-ndrepturli tsi mash tu R. Machidunia li-au Armanjlji.”

Tutunâoarâ el nâ pitriţea s-videm şi: “urarli-a premierlui ali R. machidunia Nicola Gruevschi cu ucazea-a Dzualjei natsionala a Armanjlor 23 di mai.”

Fraţl’i a noştri rămăn’i di-tru Albania avurâ şi el’i ma multe activitaţ ligate di aestâ sârbâtoare, dupu cum nâ spune redactorlu şef di la revista di Tirana, “Frăţia”. Domnul Iani Guşo dzâţea:

La data 25 Mai, nintea a prândzului, di la Sutsta “Armânnjlji dit Albania” tu sala a Ministerulu di Cultura, Tinârili shi Sportului –Tirana, avurâ loc niscâti activitâtsi.

Shi, alidzem maşi ahât, :

“Prota, Domnulu Koci Janko, presidentu ali Sutsati tsinu una referat ti “Dzua Natsionala a Armanjili” (23 di Mailu).

Scopia, 17 di Cirishear, muri prof.univ.dr. Cocio Sidoschi.

Cocio Sidoschi fu istoric, profesor la Facultatea di istorii di la Universitatea Sm. Chiril shi Metodiu di Scopia. Angrapsi multi articuli shtiintsifitsi ti Armanjlji, fu shi protlu prezidentu-a Sutsataljei shtiintsifica armaneasca “Constantin Belemace”, shi membru tu coleghiumlu editorial a revistaljei shtiintsifica “Documenti”. Lo parti la tuti simpozioanili shtiintsifitsi ti Armanjlji, organizati di Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii.

Trâ Sâm Chetru, 29 cirişar, sârbâtoare tru Machidonia iugoslavâ la Muntea Ponikva, şi la armân’l’i di-tru Gârţie adunarea folcloricâ,

“Andamoma di hoara Katerini”.

Diunâoarâ cu sârbâtoarea di la “muntea Ponikva” avu marea harauâ şi poate s-u aibâ un om, Goran Puşuticlu, viceprezidentul di la UCAM, si nsurâ. L’i uram atumţea “casâ di cheatrâ” şi adâvdzem şi tora, “casâ di cheatrâ” sânâtoasâ şi tut cu harauâ, ca “Muntea Ponikva”, iu cathe an cântâ şi gioacâ trâ marea sârbâtoare a vearâl’ei, armân’l’i.

14 alonar, Bucureşti, lu l’irtã Dumidzã ing. Mihai Barba tu ilichia di 82 di an’i (03.11.1931- 14.07.2013).

Ing. Mihai Barba — fu un di thimil’iusitorl’i a Comunitati’jei Armâneascâ dit România (1990).

9 di agustu, simpozion la Chentrul di Culturâ Calderon, di Bucureşti, cu tema 100 di an’i di la tratatlu di Pace di Bucureşti, manifestări organizate deadun di Suţatile Fara Armâneascâ dit România şi Suţata culturalâ armâneascâ, di Bucureşti.

31 agustu – Dzua a Limbâl’ei Românâ

10 agheazmăciune – acâţarâ ofiţial serile di cursuri şi ateliere a Chentrului Dhyeata a Proiectului Avdhela, Biblioteca a Culturâl’ei Aromână, coordonator Georgiana Vlahbei.