Agenda armaneasca 2013.12.24

Lâximintu di scrisori anamisa di ministrulu di externe român şi omologlu a lui albanez, trâ aniversarea 100 di an’i di relaţii diplomatiţe anamisa di aţeale daule state.

Hristu Steriu, 24.12.2013, 23:34

Aşi cum ştiţ, la giumitatea a meslui, pi 16 andreu la ministerlu a afacerilor externe di Bucureşti, si feaţe marecarea trâ 100 di an’I di relaţii diplomatiţe româno-albaneze; trâ aţel evenimentu vâ avem informatâ şi la aghenda di siptâmâna tricutâ.

Tut pi linia a aniversaril’ei a 100 di an’i, ligat di evenimetul di pi 16 andreu, biroulu di presâ a Ministerlui trâ Lucre Externe, deade un comunicat tru care faţe cunuscut că avu loc un alâximintu di scrisori ananmisa di miniştril’i di externe a daulor state, România şi Albania.

Tru comunicat si spune:

Minştril’i di externe a Româniil’ei şi Republicâl’ei Albania, Titus Corlăţean şi Ditmir Bushati feaţirâ un alâximintu di scrisori, tru contextual a evenimentior dedicate a aniversaril’ei a 100 di an’i di relaţii diplomatiţe anamisa di aţeale daule state.

Tru scrisoarea pitricutâ di ministrulu roman a lucrilor externe, Titus Coprlăţean şi Ditmir Bushati, suntu spuse bunile ligâturi anamisa di daule state, bazate pi momente istoriţe commune şi multu semnificative, pi fondul a rolului giucat di ţara noastrâ în formarea a statuoui albanez modernu, România hiinda protlu stat ţi recunoscu independenţa statalâ a li Albanie.

Ministrulu Titus Corlăţean reliefeadzâ tru mesajlu transmis cu aestâ afoorm’ie tradiţiile şi valorile commune ţi li au aţeale daule state di lungu chiro şi care s-alumtarâ cu provocări majore tru păstareaşi consolidarea a libirtatil’ei, democarţiil’ei şi prucuchiil’ei. Cathe un ssta îşi vidzu încurunate eforturile, tru ultimil’I 100 di an’I, pri-tru apartenenţa comunâ la organizaţii internaţionale importante şi cu dorlu di afirmare a identiatil’ei europeanâ întru unâ progresivâ armonizare cu standardile şi valorile promovate di Uniunea Europeanâ, un altu momentu semnificativ a luştui imnat hiinda simnarea di cătră Albania a Protocolului di Acceder, di intrare la NATO, la Summit-lu a Alianţâl’ei care avu loc la Bucureşti tru 2008.

“Tricutlu a nostru comun şi momentul importantu di celebrare a 100 di an’I di relaţii anamisa di daule state nâ deerminâ la unâ nauâ aboprdare a dialogului politic, pricum şi a cooperaril’ei la nivel sectorial. M’i spun umutea că relaţiile di cooperare anamisa di daule sate va sâ si dezvoltâ în continuare, pi misura a potenţialului real a ţilor daule state, tru benficiul reciproc a populilor roman şi albanez”, l’i scrise ministrulu român a omologului a lui albanez Ditmir Bushati.

Tu isa misurâ, în scisoare easte sumcundil’iatâ poziţia constantâ şi fermâ a Romniil’ei, di susţânire a imnatului European a li Tiranâ, cu accentu ahoria asupra a continuaril’ei a ndrupâmintului fermu romnescu trâ darea a statului di candidat la UE, a li Albanie.

Tru bitisitâ, Titus Corlăţean scoate tru mighdane convindzirea a partil’ei românâ că sânâtoasile ligâturi istoriţe avute în decusul a chirolui cu elitile intelecual, economiţe şi soţiale albaneze, inclusive imigraţia albanezâ din ţara a noastrâ, membril’I a comunitatil’ei aromână şi absolvenţâl’i albanezi di studii în România, suntu probe vidzute palbapile a patrimoniului comun cultural, lingvistic, social şi politico-diplomatic ahât di bogat, di avut, ţi conferâ un caractir priiatinescu şi di suţâl’ei a relaţiilor bilaterale, dinclo di relaţiile uzuale şi di aradâ diplomatiţe.

*************

Ligat di aniversarea a 100 di an’i di relaţii diplomatiţe româno-albaneze, aduţim aminte şi imformţaiile:

Statlu Albania fu creat tru anlu 1913, aşi cum si stabili pri-tru tratatlu di pace di-tru agustu 1913, dupu actul di un an ninte.

La 12 brumar 1912 Ismail Quemali declara tru câsâbălu Vlora independenţa a li Albanie faţă di Imperiul Otoman. Ismail Qemali fu prim-ministru a li Albanie (1912-1914). România fu protlu stat ţi pricunuiscu independenţa a statlui nău creat.

Cându ma amânat, istoriculu român Nicolae Iorga scrise celebra lui lucrare dispre urmaşil’i a ilirilor, el fu răsplătit di regele Ahmet Zogu cu unâ proprietate pi mealul a Maril’ei Ionică, la Saranda.

Relaţiile diplomatiţe furâ stabilite la 15/28 decembrie 1913, la nivel di legaţie, la un an după proclamarea a indeendenţâl’ei a li Albanie. Di-tru 1939, la Bucureşti şi Tirana, funcţionarâ Consulate. La 17 marţu 1948, furâ restabilite rlaţiile diplomatiţe la nivel di legaţie, iara la 30 cirişar 1954 aeste furâ mutate la nivel di ambasadâ.

La 15 andreu 1913, M.N. Burghele fu numit ministru plenipotenţiar şi pitricut extraordinary a Regatului a li Românie pi lângă guvernulu albanez di-tru Durres.

La 7 brumar 2013, în prezenţa a autoităţlor locale, a reprezentanţâlor a li Ambasada a Româniil’ei tru Ripublica Albania, pricum şi a reprezentanţâlor a MAE roman, avu loc inaugurarea a Consulatului Onorific a li Românie la Corcea. În perioada interbelicâ, anamisa di polime, funcionă la Korce un Consulat Onorific a li Românie. Dişcl’idirea a unui nău Consulat Onorifi a li Românie la Korce faţe parte di-tru suita di manifestări organizate trâ aniversarea a centenarului a relaţiilor diplomatiţe româno-albaneze. Oaspile di onoare a evenimentului fu ministrulu a afacerilor externe a Ripublicâl’ei Albania, Ditmir Bushati.

Ambasada a li Românie la Tirana organiză, cu aform’ia a centenarului a relaţiilor bilaterale româno-albaneze, ma multe evenimente: un simpozion ştiinţific “Relaţii culurale şi istoriţe româno-albaneze” (Korcea, 26-27 marţu 2013), un Concertu di muzicâ clasicâ albanezâ şi româneascâ oferit di muzician’il’I di-tru Albania absolvenţâ a Universitatil’ei Naţionalâ di Muzicâ din Bucureşti (Teatrul Naţional di Tirana, 18 meslu sâmedru 2013), vernisajulu a expopziil’ei “Cartea Albanezâ în România: 1844-1913” (Biblkioteca Naţionalâ a li Albanie, 9 andreu 2013).

****************

Dpu cum ştiţ, la 9 andreu, publicistul, scriitorlu, omlu di culturâ Hristu Cândoveanu, tricu tru eternitate. Tru un muşat textu, lu aduc aminte, tora la dauâ siptâmân’i, Irina şi Lifteri Naum. Aduţim aminte că Hristu Cândroveanu conduse revistile “Deşteptarea” şi “Dimândare”, pi care li edia cu finaţare di la guvernul romn, şi pi care li pitriea şi tru Albania, la fraţl’i a noştri rămăn’i.

Ia cum easte adus aminte scriitorulu şi citiculu literar Hristu Cândroveanu tru zboarâle a ţilor ţi lu cunuscurâ Irina şi Lifeteri Naum:

HRISTU CANDRUVEANU — ADUTSEARI AMINTI

Tricură ayonja dauă stâmânj di cându Hrista Cândruveanu tricu tu eta alantă.

[…]

Mini, Lifteri, âl cunuscui prota oară cându Kira Iorgoveanu Mantsu scoasi tu migdani cartea “Steaua di dor”. Tu atselj anj lu ascultam cu multă harauă shi bâgam eryu di tsi spunea nâs la serli culturali di la Radio România. Tu atselj anj, ninti di 1989, Hrista Cândruveanu eara ună mari personalitati: fâtsea emisiunj la radio shi ângrâpsea ti cultura armânjlor. După anlu 1990 nă andămusim la adunărli armâneshti di la cenaclu “George Murnu”, di Bucureshti shi la simpozionlu “Perenitatea a vlahilor tu Balcanj”, ândreptu Custantsa di “Fundaţia cultural shtiintsifică Andrei Shaguna”, a d-lui Aurel Papari. Neasim deadun tu Sufie la andamusili ăndreapti di Sutsata armânjlor dit Vâryărie cu prezidentul Toma Chiurci.

Tut deadun neasim Skopie, la Festivalurli di poezie armânească ândreapti di scriitoarea Vanghea Mihani Steryiu sh-tut deadun neasim cu nâs tu Românie la andamusili cu armânjlji di Tulcea, di Custantsa shi Bucureshti.

[…]

Fârâ copuslu al Hrista Cândruveanu nu va s-anăchiseam ahât di ghini, tu Românie, tu lucurlu armânescu. La gazetili, “Dimândarea” shi “Dishtiptarea” âl cunuscui sh-pi Florin Cândroveanu, hiilu al Hrista cari fu deadun cu noi la multi adunări sh-featsi multu lucru ti armânami.

[….]

Hrista fu un mari om di cultură armân, cari tută bana angrâpsi ti armânami. Nj-armasi tu minti un zbor di-a lui. “Fârshirot fâr’ di cripări, tută dzuua pi cântări”. Tu gazetili ascoasi di el, Hrista bâgă tută istoria armânjlor angrâpsită di ânvitsatslji armânj di vâr chiro. Tut aoa ari sh-multe poezii di poets armânj cu anami sh-multu avdzâts shi sh-lu featsiră debutlu tinirlji poets di ază. Colectsiili a gazetilor scoasi di Hrista suntu adusi la mini, la sediul ali companie. Easti ghini ca aesti colectsii s-hibă arădăpsiti tu ună “casă a armânjlor”, iu s-poată s-hibă ghivăsiti di armânjlji cari au mirachi sh-dor ti cultura armânească.

[…]