Agenda armaneasca 2013.12.10

Limba românâ vine, dupu unâ iame di chiro, pi loclu a l’ei natural tru statlu di priste Prut, ţi eara ca un axu di ţarâ tru chirolu a lu Shtefan Marle a li Moldovâ (1457-1504).

Hristu Steriu, 10.12.2013, 21:20

Limba românâ vine, dupu unâ iame di chiro, pi loclu a l’ei natural tru statlu di priste Prut, ţi eara ca un axu di ţarâ tru chirolu a lu Shtefan Marle a li Moldovâ (1457-1504).

Dupu cum nâ informeadzâ colega a noastrâ Aura Spiridon,

Curtea Constituţională di-tru Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) recunoscu siptâmâna tricutâ, gioi, 5 andreu, limba română dreptu limbă ofiţială. Instanţa suprema di la Chişinau apofăsi că sintagma “limba română” easte isa cu sintagma “limba moldovenească”, di-tru Articolul 13 a Constituţil’ei. Conformu a Constituţil’ei moldoveneascâ, adoptată tru anulu 1994, limba ofiţială di stat easte limba moldovenească. Aestu lucru easte contradzâs di Declaraţia di Independenţă a Republicâl’ei Moldova faţa di Uniunea Sovietică, di-tru anulu 1991, tru care si faţe referire la limba română. Curtea Constitutionala stabili că, in cazulu a unor divergenţe, Declaraţia di Independenţă prevaleadză, are puteare cama mare.

****************

Nâ turnăm di piste arâulu Prut

Triţem la grailu a nostru di acasâ, di la M’iadzâ Dzuâ, di la sudlu a li Dunăre.

I cântic grailu a nostru di acasâ,

Şi-n cathi zbor di-a lui i unu caimo …

Cai poati s-lu agârşeascâ şi s-lu-alasâ —

Mea ş-iuţido si si-aflâ tu lao!

Strofa easte di-tru unâ poezie a lu Hristu Cândroveanu, poet, scriitor, critic literar, editor, di-tru România, care pi 9 andreu, lu l’irtă Dumnidză, tru ilichie di 85 di an’i, dupu ma mulţâ an’i ţi eara lândzid.

Născut la 5 di meslui şcurtu 1928 la Babuc (judetulu Durustor) tru Cadrilater. După bitisirea a Facultatil’ei di Filologhie di Bucureşti tru anulu 1952 fu profesor di limbă şi literatură română, apoia readactor la ma multe reviste româneşti. După 1990, fu editor a revistilor în grai aromân “Deşteptarea” şi “Dimâdarea”. Ca preşedinte a Fundatil’ei culturalâ “Părinteasca Dimândari” şi a “Societatil’ei di cultură Macedo-Română” el alumtă trâ promovarea a culturâl’ei şi a spiritualitatil’ei aromână tru Balcan’i. Are publicatâ ma multe volume di poezie în grai aromân (Un veac de poezie aromână, Poeme), lucrări di critică literară (Alfabet liric, Printre poeţi), proză şi trâ oamin’i mări, şi trâ ficiuriţ ( Marea serenităţii,Poveşti de miazazi). Feaţe traduţiri pri armâneaşte (Antologia poeziei străine în grai aromân) şi are susţinutâ an’i arada cenaclul literar “George Murnu”. Adră emisiun’i culturale la Radio România şi fu colaborator la Radio România Internaţional, iu susţânu unâ rubrică di literatura aromână.

Fu şi va-s arămânâ tru conştiinta a farâl’ei a lui unulu di cama cu vreare şi copus di recuperatoril’ a mirazil’ei şi clirunumiil’ei sud-dunărene şi un om di cultură di excepţie.

****************

Hâbarea laie că Hristu Cândroveanu tricu sinurlu di la care oamin’l’i cu operâ agiungu nimuritori, aduse nvirinare tru lumea armâneascâ. Un poet a cure volum di debut, “Avigl’itorlu di zboarâ”, tru unâ m’icâ pleiadâ di tri poeţ tiniri, Gh’iorgh’i Vrana, Sirma Guci şi Florin Cândreaveanu, vidzu lum’ina a tiparului şi si hârsirâ di agiutorulu editorial a lu Hristu Cândroveanu, va sâ spunim tora di autorulu a volumului “Avigl’itorlu di zboarâ”, George Vrană, şi ţi are publicatâ poezii şi tru revista “Deşteptarea”, scrise unâ turlie di necrolog, ţi easte şi un studiu literar.

Profesorulu Alexandru Gica, aleadze una poezie, “Eleyie”, ţi Hristu Cândroveanu u scrise tru memoria a unui altu poet, Nicolae Ceara. Versurile si uidisescu shi trâ momentul aestu cându Hristu Cândroveanu u alasâ lumea aestâ. Prota strofâ easte aşi:

Nj-ascapita un sots sum dzare

Sh-dipuna aumbre priste loc.

O, vluyisite, tsi lahtare –

S-lu-ascundz tri totâna introc!

Ama s-nâ tunăm la studiul a lu Gh’iorgh’i Vrana, care nviţă cu dureare tamam tru dzua cndu Hristu Cândroveanu tricu di-tru lumea aestâ. Hâbarea l’i vine pri-tru telefon, asearnoaptea, şi dzâţe:

Tora seara mi lo pri tilifoni Florin Cândroveanu. Inima apârńi si-ńi batâ cu puteari. Aduchii unâ şi-unâ câ va-ńi dzâcâ hâbarea lae. Şi acşi fu: “Tata si ľirtă!” lu avdzâi Florin cu boaţea trimburatâ.

**************

Tru arhiusita di studiu, George Vrana dzâţe:

“Asearâ noaptea mi-aplucusirâ thimsirli şi nyrâpsii unu textu ti lala Hrista.

Puteţ s-lu-adhyivâsiţ textulu aoa; şi poetlu George Vrana nâ pitreaţe unâ adresâ di pi internet, adresa a chentrului Dhyeata. Lom di aclo ndauâ zboarâ:

Lala Hrista — dzâţe poetlu – fu di-alithea unu lampadoforu ta s-ufilisescu zborlu ahântu vrutu a poetlui Nicola Caratanâ. Adrâ luńinâ tu chisa culturalâ tu cari bâna mâraţľi Armâńi tu comunismo. Antoloyiili tipusiti di lala Hrista tu comunismo, “Antologie Lirică aromână”, “Antologie de proză aromână” ş-maxusu “Un veac de poezie aromână/ Unâ etâ di poezie armâneascâ” ţi u tipusi deadunu cu Kira Iorgoveanu Mantsu, marea poetâ a Armâńiloru, trunduirâ has un sfulgu duchearea armâneascâ a tiniriloru.

Lampadoforie ş-curbani trâ Armânami, mirachi ti zborlu armânescu, aesti suntu zboarâli ţi-ńi yinu tora tu minti.

*******

S-videm îndauâ zboarâ di paragorisire şi di la fraţl’i a noştri armân’i di Scopia, iu Hristu Cândroveanu s-avea dusâ tru bitisita a anlui 1980, la ţinţe an’i dupu ţi avea scoasâ Antologhia di prozâ armâneascâ, tut ael an 1975, cându s-avea dişcl’isâ şi Cenaclul “George Murnu”, a l’irtatlui Atanasie Nasta. Domnul Mita Guda dzâţe:

Pruyuriili ameali ti ljirtatlu poetu armanu/farshirotu Hristu Candruveanu

la fumealjia sh`la publica cari dyivasira poeziea alui. Dumljiarta.

Lu avumu oaspi Skopja anlu 1980,shi l`priimnai pritu locarli armaneshtsa:

Skopja,Crushuva,Bituli, Ghopesh, Molovishti ,Oharda,Strungha,Beala din

campu, Beala di supra. Cunushtea locarli aesti canda iara di aoatsi! Dumlarta.

M.Guda

Mini lu shtiu dit anlu 1980, – scrie şi Dina Cuvata – tu inshita-a meslui Andreu, cum spusi shi Mita Guda,. Dina Cuvata nâ spune şi unâ informaţie di cum si fâţea tru comunismu. Hristu Cândroveanu nu putea sâ si ducâ Scopia ma s-nu eara cl’imat di vârâ di aclo. Shi aestu fu Dina Cuvata, alidzem iara, “Mine lu ştiu dit anlu 1980, tu işita a meslui andreu, cum spuse Mita Guda, ama nu spusi ca cartea ta s-hiba silighit dit Vlahii u pitricui mini, tu numa-a Sutsataljei “Pitu Guli”. Cartea u pitricui pi caftarea shi placariea-ali Chiratsa Iorgoveanu. Ea na dzasi ca ea inshi di multi ori ma easti ghini shi Hristu s-hiba calisit.” (bitisim alidzearea)

Si dzâţe că poeta Chiraţa Iorgoveanu, care ma amânat avu şi colaborarea cu Hristu Cândroveanu, cându scoasirâ tru 1985 antologhia “Un veac de poezie aromână”, fu aţea care deade cale, şi poetlu Dina Cuvata pitricu Bucureşti unâ cl’imare decisive di putu aţel ţi ma amânat l’i scoase antologhia “Carabeu, lăi carabeu”, tra s` si ducâ Scopia.

Di la Suţata a Scriitorlor Aromani dit Makedonia (SSAAM), prezidenta Vanghea Mihanj Steryiu simneadzâ tru numa a suţatâl’ei un textu di paragorisire:

Dumidza s-lu ljearta,s-lu apanghiseasca cu un loc tu paradislu lilicosu.

Eara Hlanbura Armaneasca, shi aumbra a tinirloru poets, tsi sh-lji vrea fara

ihline, tsi nu alidzea ,nu parapansea,nu dispartsa, ma tuts na aduna sum

aumbra-a lui. Na afirma armanjlji , tinirlji poets tsi ngrapsea shi vrea sh-

tsana limba shi cultura armaneasca. Eara un Om dishclisu shi cu mari doru,na

cafta shi na vrea tuts dit inima . Lji haristisimu shi na anclinamu pi tuti

mushutets tsi adra tra noi – tra Armanamea candu na dishtipta dit ahundoslu

somnu shi na spunea

“Soarle ţi îngâldza arm`namea vine şi la dzâlile a Culturâl’ei armâneascâ, Scopia, la Suţata a Scriitorilor şi Artişţâl’i armân’i dit Machjidunie, nâ tim’isi cu numa a lui, cu muşatile poezii, cu urnimiile şi fimiridzle cu cărţâle ţi nâ durusi, şi cu nai ma muşata puizii “Sh-dip singur s-ti afl’i”, la “Festivalul Constantin Belemace”, anlu 2002 fu laureatlu a Festivalui.

Lji haristisim di tut tsi featsi cu mari tinjie tra noi poetslji, shi prezentarea shi afirmarea a noasta pit Fimiridzli armaneshtsa shi alanti,,tu Almanahlu, Antologhiili shi

primushatili eseiuri tsi ngrapsi tra noi. Haristo Lali Hrista, Cali buna,shi un loc lilicosu tu paradislu. Noi va ti purtam tu inimili, ashi cum ti tinjiseam shi ti vream ca un Parinti cunducatorlu shi apanghisitorlu a nostu.

Sutsata-a Scriitorlor shi artishtsalji Armanj dit Machidunii

V.Presidenta : Vanghea Mihanj Steryu cu membrilji shi tuts tsi ti vream