Agenda armaneasca 2013.12.03

Meslu cu numa a lu Andrei, un di fraţl’i care lu urmarâ ca proţl’i cl’imaţ a Hristolui, aduse cu el şi sârbâtoarea naţionalâ a popului român.

Hristu Steriu, 03.12.2013, 21:00

Meslu cu numa a lu Andrei, un di fraţl’i care lu urmarâ ca proţl’i cl’imaţ a Hristolui, aduse cu el şi sârbâtoarea naţionalâ a popului român.

1 Andreu, prota dzuâ a meslui, a Maril’ei Unire di la 1918, di la bitisita a protlui polim mondial, — DZuua Nationala a li Romanie fu sarbatorita, dumânica, di roman’il’i din tara si xinatate, pricum si tru teatrile di operatiun’i a li armatâ, tru care militari roman’i activeadza in misiun’i internationale. La Bucuresti, la traditionala parada militara defilarâ cama di 2000 di militari român’i şi, în premieră, soldaţ di-tru SUA, Franţa, Polonia şi Turchia, însuţâţ di dauă sute di troupuri şi mihanii tehniţe si 35 di aeronave care survolarâ zona. La paradâ, lughursitâ unâ di aţeale ma mările di 25-l’i di an’i di ma nâpoi, participă, in premiera, in calitate di invitat special, preşedintile a Ripublicâl’ei Moldova viţinâ (ex-sovietica, majoritar romanofona), Nicolae Timofti, arada di omologulu a lui român, Traian Băsescu şi premierulu Victor Ponta.

DZuua Nationala a Romaniil’ei fu sarbatorita si di misiun’ile diplomatiţe româneşti di-tru intreaga lume pri-tru concerte di muzică clasică, jazz, expoziţii, piese di teatru, proiecţii di filme şi recepţii. Pi di alta parte, la Alba Iulia (chentru) avut loc, ca di ma mulţâ an’i, tru aeste dzâle, a XVII-a editie a Congresului a li Spiritualitate Româneascâ. La reuniune furâ prezenţâ delegaţ di-tru 23 di state di pi ma multe continente. Tema di anlu aestu fu “Starea a întreagâl’e românitate la 95 di an’i di la Marea Unire di-tru 1918”. Unirea a tutulor provinciilor romanesti intr-un stat national unitar avu loc la Alba Iulia, tru dzua di 1 andreu.

Cu unâ dzuâ ninte, di sârbâtoarea a sâmtului ţi deade numa a meslui 12 a anului, Sâmtul Andrei, fu sârbâtoarea a românitatil’ei, a român’ilor di pritut în lume.

“Dzuua a Român’ilor di Pritut, easte un moment di sărbătoare, di mândrie, di hiperifănil’e naţională şi di afirmare a românismului iuţido în lume”, declarâ ministrulu delegat trâ român’il’i di pritut, Cristian David.. El feaţe unâ timbihe a milioanilor di roman’i care bâneadzâ tru xinatate tra sâ păstreadzâ în suflet spiritulu, cultura, limba şi tradiţiile româneşti. David reafirmă că Guvernul di la Bucuresti, îndrupaşte comunităţile di români di piste graniţe şi va-s facâ toate demersurile instituţionale, politiţe şi diplomatiţe tra-s lâ apărâ drepturile şi tra-s l’i agiutâ sa hibâ ma aproapea di România. 30 noiembrie — Dzuua a Roman’ilor di Pritut, fu marcata tru ma multe capitale europeane şi în comunităţile di român’i din afoara a graniţilor a cratului.

Congresulu a Spiritualitatil’ei Româneascâ, desfăşurat di viniri pânâ dumânicâ, 29 brunar-pro andreu, si ţânu la alba Iulia şi Zlatna (centrul Romaniei); easte agiumtu la a 17-a ediţie. Prima ediţie a Congresului avu loc tru 1993, cu scupolu a faţiril’ei ma sânâtoasâ a ligăturilor a român’ilor din lumea întreagă cu ţara şi a stabiliril’ei a agiutorului necesar ţi prinde s-lâ hibâ dat di România a comunităţilor româneşti di pretutindeni. De-a lungul aţilor 17 ediţii, la Congres au participatâ priste 6.000 di român’i di-tru cama di 46 di craturi şi zone di românitate.

***********

Ma-s dipunim tru apile temporale a li istorie, românismul di la Congresulu a Sipiritualitatil’ei Româneascâ, di la bitisita a brumarlui, poate s-hibâ echivalat cu trachismul şi zamolxismul, temâ di arheologhie di care si ocupâ di ma mulţâ an’I cu mare mirache inginerulu di Tetovo, tru Machidunia iugoslavâ, domnul Branislav Stefanoschi. La Pânâgh’irlu internaţioal di carte, “Gaudeamus 2013” (18-24 brimar) di Bucureşti, agiumtui la a XX-a ediţie şi organizat an di an di Radio România, domnul Branislav Stefanoschi lansă cartea “Hiperboreii şi Zamolxismul”. Domnul Stealian Toza di Timişoara spuse ndauâ impresii di aclo:

“La lansarea cartii lui Brane participarâ, printre altâi, un consilier a primului-ministru Ponta si un ambasador. Generalul Mircea Chelaru, un expertu — dupu cum dzâţe domnul Toza – in domeniu, spuse dispre cartea a lu Brane că easte unâ lucrare stiintifica. şi nu maşi unâ carte di aradâ, di simplâ documentare.” (bitisim alidzearea)

********

Un evenimentu altu di-tru România easte un filmu documentar fealizat di Eliza Zdru, care fu oaspitâ la Suţa Culturalâ armâneascâ, di Bucureşti, la giumitatea a meslui, viniri 15 brumar. Fu prezentat filmul “Cântiţea ti un muzeu” a li Eliza Zdru.

Filmul zburashti di pareia di cantatori farserots di Cogealac. Aestu documentar easti produs di Virafilms shi casa di filmi Mandragora (a regizorlui Cristi Puiu) tsi produsi nai ma avdzatili filmi romaneshtsa tsi amintara premii internatsionali.

Filmul fu parastasitu aesta toamna la Festivallu di Filmu documentar “Astra”, Sibiu.

Un nău proiectu ali Eliza Zdru, trâ un altu filmu documentar easte, cu subiectu ligat di Fraţl’i Manakia, “Stra-paplu a meu, Mita Zdru, fu scos tu cadru di fratslji Manakia”, şi proiectu trâ care noi l’i urm success !

*******************

“S-aplică unâ steauâ armâneascâ”, easte numa a aritcolului simnat tru revista Frăţia”, di redactorulu şef, domnul Iani Guşo, tru ultimul numir, numir special dedicata a l’irtatului di Dumnidză, poetulu Ilia Colonia. Aşi cum ştiţ revista l’I ncl’ină un numir special. Vâ avem spusâ care li simneadz` articolile omagiale, Iani Guşo, redactorul şef, Coci Ianko, dacalul di la sculia armâneascâ di Diviaka, şi directorulu a revistâl’ei “Frăţia”, domnul Roberte Ciolaku. Tue treile articole li avem spusâ şi noi la microfon, ama nu lu avem bitisitâ articolul simnat di domnul Robert Ciolaku.

Ti Suţata “Armăn’l’I dit Albania” Ilia va-s arămănă niagrişit

Ilia Coloñea eara avdzăt la tuţ Armăñl’i. Noi, ca suţată cultural armănească, presidenţia şi tuţ membri a l’ei, u avea Ilia omu nai ma mari şi ma tiñisitu, namsa di scritori şi poeţ pi limba armână.

[…]

La Argirocastru nersăm cu ună altă scăp. S-luam registrati opirili a lui di la compiuteru. Earam ligat cu năs tu telefon şi ni aştipta tu camera a lui, aştirrat că avu napoi cărteari di la lăngorea. Tu videari nu avea niţi ună alăxeari. Năpoi aţeu Ilia cu nihima umor şi cu ună aştăptari cu multu vreari. Anda discarcam materilili di la compituru mini ănregistram cu camera e mea. Altă aveari ti arhiva a noastă ca suţată.

Tricură meşi şi totna dideam la telefon mobil ta s-u ştieam ti sănătatea a lui. Cănd mi cunuscui cu diagnoza di la yeatru, un oaspi a meu tu spitalu di Tirana, multu mi nivrinii. Ma bana easti n-ru măna al Dumnidzeu şi cu tuti cilistisirili ţi s-feţăr di la yiatrol’I cunuscuţ ş-di noi, nu puturâ s-u scapă.

Dumnidzeu s- l’iartă şi s-li băneadză fumel’ia şi taifa a lui. Ti Suţata “Armăñl’i dit Albania” Ilia vas arrămăn niagrişit.

Robert Çollaku

**************

Treaţim tru lumea a sportului, iu unâ armânâ, giucâtoare di tennis, româna Simona Halep fu desemnată, pi 21 brumar, di organizaţia WTA, giucătoarea cu aţel ma marle progres tru 2013, an competiţional tru care amintă şase turneie şi pi care lu bitisi pi loculu 11 în clasamentul mondial. Aţeale şase titluri WTA li obţâinu la Nürnberg (Ghirmania), s-Hertogenbosch(Olanda), Budapest (Ungaria), New Haven (Statile Unite), Moscova (Rusia) şi Sofia (Bulgaria). WTA menţioneadză că Halep are mări şanse să agiungă tru Top 10 la arhiusita anului 2014. Aestâ turlie, ea poate s-hibâ a treia româncă ţi acceade, ţi intrâ tru clasamentul, tru numirlu a ţilor ma bunile dzaţe giucătoare din lume, după Irina Spîrlea ( 7 WTA în 1997) şi Virginia Ruzici (8 WTA în 1979).