Agenda armaneasca 2013.11.19

Vizitâ a armân’lor di-tru Albania, tru România, tru siptâmâna di arhiusitâ meslu brumar. Siptâmâna tricutâ, pi 6 brumar, aşi cum informeadzâ Ministerlu trâ Afaceri Externe (MAE) di Bucureşti, Ministrul delegat pentru Românii de Pritut, Cristian David, a primit miercuri o delegaţie a comunităţii aromânilor din Republica Albania, condusă de Ilia Gjoka, preşedintele Ligii Aromânilor din această ţară, ocazie cu care a reiterat sprijinul României pentru această comunitate.

Hristu Steriu, 19.11.2013, 20:44

Vizitâ a armân’lor di-tru Albania, tru România, tru siptâmâna di arhiusitâ meslu brumar. Siptâmâna tricutâ, pi 6 brumar, aşi cum informeadzâ Ministerlu trâ Afaceri Externe (MAE) di Bucureşti, Ministrul delegat pentru Românii de Pritut, Cristian David, a primit miercuri o delegaţie a comunităţii aromânilor din Republica Albania, condusă de Ilia Gjoka, preşedintele Ligii Aromânilor din această ţară, ocazie cu care a reiterat sprijinul României pentru această comunitate.

Dupu cum dzâţe MAE, aghenda a discuţiilor avu tricute examinarea a modalităţilor pri-tru care România poate sâ continuâ să ndrupascâ cu cât ma mare hâire eforturile a comunitaţil’ei a rămăn’ilor di-tru Albania di prezervare a identitatil’ei a lor.

“Ministrul delegat Cristian David lo notă di principalile activităţ desfăşurate tru anlu di ma nâpoi di membril’I a asociaţil’ei a Ligâl’ei a Aromân’ilor di-tru Republica Albania, cu accentu pi oferirea di agiutor a solicitanţâlor di burse educaţionale date di statulu român. Tutunâoarâ, demnitarulu român lu spuse diznou agiutorulu ţi România lu da acomunitatil’ei di aromân’i di-tru Republica Albania pri-tru dezvoltarea di proiecte culturale şi educaţionale, inclusiv sum aspectul a intensificaril’ei a dialogului cu decidenţâl’i albanezi trâ asiguripsirea dimplinâ a protecţil’ei a drepturilor a persoanilor di-tru minorităţ, în conformitate cu normile şi standardile europeane”, precizeadză MAE.

Sursa citată menţioneadză că ministrul delegat Cristian David lâ deade curaj a reprezentanţâlor armân’i să si coordoneadzâ cu alante organizaţii di armân’i di-tru Republica Albania, în videarea a conjugaril’ei şi faţiril’ei deadun a eforturilor trâ dezvoltarea di proiecte comune, pricum şi trâ faţirea demersuri pi nângă autorităţle locale, aşi ca să si constituie într-unâ boaţe unică în promovarea a interesilor a comunitaţil’ei di armân’i.

Cu aestă ocazie, Ilia Gjoka, reprezentantul a Ligâl’ei a Aromânilor di-tru Republica Albania, mulţan’iisi trâ agiutorul oferit di statulu român a comunitaţil’ei di-tru Republica Albania şi prezentă principalile proiecte avute în videare trâ prezervarea a identitaţil’ei culturalâ a liştei comunitate, cu accentu pi dezvoltarea a procesului educaţional trâ comunitate.

Vizita a delegaţil’ei di aromân’i si înscrie tru dialogulu permanentu pi care ofiţial’il’i român’i lu ţân cu membril’I a comunitatl’ei a român’ilor di pritut, inclusiv cu armân’il’i di-tru Republica Albania.

Ultima adunare di aestâ turlie fu faptâ tru perioada 11 -15 marţu anlu aestu.

*************

Tricu un mes di la simpozionulu di Viena, câsâbălu iu aoa şi 200, la 1813, di an’I Mihail Boiagi scrise “Gramatica makedono-vlahâ”. Mihail Boiagi fu protlu nviţat, care faptu la Budapesta, mindui sâ scrie dupu urnechea a Gramaticâl’ei al Gheorghe Shincai şi Samuil Micu, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, scoasâ tut Viena, cu ma mulţâ an’i ninte tru 1780. Di la numa a Gramaticâl’ei a lui, aleadze şi Academician Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009), formula cu care sâ-l’I numeascâ pi armân’I, tru dodecalogulu ţi lu scrise tru 1993, la180 di an’I di la Gramatica a lu Boiagi.

La simpozionulu di tru 12-13 sâmedru, eara prezentu şi un actor armn di-tru Gârţie, Costa Temeli, trâ care poeta Kira manţu pitricu pi grupulu elecronic armânescu ndauâ zboarâ di apreciere: Emailul fu scris atumţea, şi poartâ data di 15 sâmderu. Kira Manţu spune istorima prezentatâ di Costa Temelis, cum u agârşi, apoia cum si turnă diznou cu agiutorlu a limbâl’ei spaniolâ, la limba armâneascâ, alidzem, :

Nâ pirmithusi cumu s-featsi “dishtiptarea”, turnarea a lui la limba armâneascâ. S-afla Bilbao, tu vâsilia bascâ shi avdzâ unâ featâ cari ntribâ “tsi dzuuâ easti” shi avdzâ apandisea tu castilianâ “lunes”.

Zborlu “lunes” canda lu dishtiptâ ditu unu somnu: sh-adusi aminti câ pi limba-lj di dada easti “luni”. Ahurhi s-u-ntreabâ feata cumu s-dzâtsi la alanti dzâli, tu limba castilianâ, shi s-ciudusi câ eara cata cumu atseali armâneshtsâ. Ditu atselu sticu di banâ duki tsiva ti nipistipseari: tutâ isturia a lui pirsunalâ ahurhi sâ s-dishteaptâ. Shi aduki câ ari vrearea sâ s-toarnâ la agârshita limbâ di dadâ. Tr-atsea, tora, ahurhi s-u-nveatsâ shi s-u tinjiseascâ cu adyivâsearea shi turnarea a ljei tu artâ.

Njiclu spectacolu di la Academia di Viena ahurhi cu spunearea a poeziljei

a mea “Cânticu ti paplu a meu” — cari u-ncljină a pap-sui, Konstantin, di Perivoli.

Deapoia curdisi pi unu scamnu shi ahurhi sâ spunâ pi armâneashti cumăts ditu cartea “Njiclu amirârush” di Antoine de Saint-Exupéry, apridusu di Maria Bara shi Thede Kahl. Cama di giumitati di oarâ…

Minarea a mânjiloru, haraua tsi s-videa pi prosupu shi, ma multu, atsea cari yinea ditu suflitu, nă mâyipsi…

Unâ spuneari musheatâ, uidusitâ, limbidâ, tu limba armâneascâ! Cumu s-pistipseshtsâ câ Konstantin nu mata u shtii limba armâneascâ?

Elu u-ari iuva, ascumtâ, tu mâduuâ, tu suflitu, tu venili iu curâ deadunu cu sândzâli. Vini oara s-u scoatâ tu migdani! Shi u featsi atsea searâ, tu Academia di Viena, trâ prota oarâ, ânj si pari…

Shi, siyura, nu va s-dânâseascâ aoa. Ari-ndauâ proiecti culturali tu limba armâneascâ shi-atselu di ma mari simasii easti unu musicalu dupu “Niclju amirârush”, cu theatrinji armânji — ashi cumu putets s-videts hâbarea ditu blog-lu a lui!

Konstantin Themelis shtii multu ghini câ mashi cultura di analtâ tesi, adratâ cu vreari, cu profesionismu, ari putearea s-vatâmâ tabu-urli psefti, andicra di limba, cultura armâneascâ.

Vluyisitâ s-tsâ hibâ turnarea “acasâ”, durute Konstantin!

Kira Mantsu

15.10.2013

***********

Ultimulu numir a revistâl’ei “Frâţia” di Tirana, şi ţi u scoate Suţata Armân’l’I dit Albania, easte ncl’inat a poetului Ilia Colonia. Revista u avem cu amabilitatea a redactorului şef domnul Iani Guşo.

Va u acâţăm spunirea cu un articol scris tamam di domnul Iani Guşo, alidzem, :

Cai u ar cunuscută Ilai Coloñea di apropea, ică printer opirili a lui, nu poati s-nu shiba trumunat di la aplicarea a lui. El eara şi vas arrâmăn, ma puţina ti creatorl’i armâñ dit Arbinişii, ună steauă luñinat ti creaturili armăneasici: puezii, spuneari, sciţi,

studi istorici şi linguistici. N-ari altă ţi ar scriat ma multu di năs. Totna ar scriat, ar scriat, ar citit (ghivusit) şi studiat ti limba, ti cultura, ti istoria a armâñlor, ahăntă că eara părgatit s-tă didea apandasii ti iţi ntrăbari ţi poati s-l’i fi ţeai ti Armânamea.

Nchirdisearili a lui scriati ncufurse-ascăi tuti ghenuri şi turlili a scriaril’ei, tu ună spaciu di ma multu 3000 di pagini a unei carti standard. El eara un poet ş-pi limba arbinişeaşti, scriati ninti a anului 90-ţea dit seculu tricut, chirou cand armâñl’i nu poati s-scria pi limba ali dadi. După amintarea ali democraţii Ilia acăţă chirou chirut şi deadi

spuneri, sciţi, poezii, cat umplu şiañl’i tricuţ.

Cu tută ţi el nu hărăsea ună săntati bună totna nu s-vil’gă ti bana a lui, cum di cum s-alăsa tu carti sufi ltu a lui ca scritor şi poet pi limba ali dadi. Tu ahurhita scria cu măna, deapoea cu ună mechină di scriari şi agiumsi cu compiutăr.