Agenda armaneasca 2013.10.29

Ninte di-a spunire lansarea di siptâmâna ticutâ a filmului al Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, va s-faţim alte dauâ lucre, va sâ spunim anunţul trâ dzua ţi va s-v’inâ, a ascultâtorului la Radio Romania, şi apoia tru ndauâ zboarâ, va nâ turnăm aşi cum aveam alâsatâ siptâmâna tricutâ, la Gramatica al Boiagi, prezentatâ tru un simpozion, dzâlile 12-14 di sâmedru, di Viena, la 200 di an’i di cându fu scrisâ şi publicatâ tru Viena, capitala Imperiului austriac, la 1813; autor deci, Mihail Boiagi (1780-1828). Tru imperiul austriac şi-aflarâ ascâparea armân’l’i di Moscopole, di-tru Imperiul otoman, aţeale treie dâldzâ di prişcâvil’e asupar a li mare politie armneascâ, anamisa di an’l’i 1767 şi 1788. Mihail Boiagi si amintă tru imperiul habsburghic-austriac, la Budapesta, tru anlu 1780, idiul an cându român’l’i di Transilvania publica la Viena, capitala a imperiului austriac, la anlu cându si amintă el, prota gramaticâ româneascâ, simnatâ di Gheorghe Şincai deadun cu Samuil Micu Klein. Tut la Viena, priste un numir an’i, el, armânulu Mihail Boiagi, profesor di limba greacâ la Viena, publică şi el unâ gramaticâ, a limbâl’ei armâneascâ, a cure titlu are un mare paralelismu cu aţel a gramaticâl’ei daco-românâ, di la 1780, Elementa linguae daco-romanae sive valahicae, iara cartea a lu Boiagi, “Gramatiki romaniki itoi makedono-vlahiki”, adică “vlahă” şi “vlahă”, “romană” şi “romană”, cu precizarea gheografică, Dacia, şi respectiv Makedonia. Mihail Boiagi ţânea isape şi di mărturiile a istoriţlor bizantin’i, care lâ dzâţea cu idia numâ, vlahi, şi a roaminţlor di la nordu di Dunăre, fârâ sâ aibâ trâ el’i forma latineascâ “valahi”, şi tut aşi a ţilor di la sud di Dunâ. Mihail Boiagi diferenţie, feaţe diaforie, anamisa di aeste dauâ turlii di vlahi cu informaţia a situaril’ei gheograficâ şi dzâse “makedono-vlahi”. Unâ ahtare diferenţiare si fâţea di ma multu chiro, cum videm şi tru cartea al Dimitrie Cantemir (1673-1723), Descriptio Moldaviae, iu si dzâţe că locuitoril’i di orighine romanâ di-tru provincia Makedonia si cl’ima “cutsovlahi”. Aeşti “cutzovlahi” agiungu lişor la Mihail Boiagi, cu un` m’icâ alâxire, s-aibâ numa di “makedon-“ şi nu di “cutso-“, adică “şcl’iochi”, cu pezâ, “cu limbâ tut vlahică, ama “şcl’ioapâ”, (adică numa di) “makedono-vlahi”.

Hristu Steriu, 29.10.2013, 19:38

Ninte di-a spunire lansarea di siptâmâna ticutâ a filmului al Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, va s-faţim alte dauâ lucre, va sâ spunim anunţul trâ dzua ţi va s-v’inâ, a ascultâtorului la Radio Romania, şi apoia tru ndauâ zboarâ, va nâ turnăm aşi cum aveam alâsatâ siptâmâna tricutâ, la Gramatica al Boiagi, prezentatâ tru un simpozion, dzâlile 12-14 di sâmedru, di Viena, la 200 di an’i di cându fu scrisâ şi publicatâ tru Viena, capitala Imperiului austriac, la 1813; autor deci, Mihail Boiagi (1780-1828). Tru imperiul austriac şi-aflarâ ascâparea armân’l’i di Moscopole, di-tru Imperiul otoman, aţeale treie dâldzâ di prişcâvil’e asupar a li mare politie armneascâ, anamisa di an’l’i 1767 şi 1788. Mihail Boiagi si amintă tru imperiul habsburghic-austriac, la Budapesta, tru anlu 1780, idiul an cându român’l’i di Transilvania publica la Viena, capitala a imperiului austriac, la anlu cându si amintă el, prota gramaticâ româneascâ, simnatâ di Gheorghe Şincai deadun cu Samuil Micu Klein. Tut la Viena, priste un numir an’i, el, armânulu Mihail Boiagi, profesor di limba greacâ la Viena, publică şi el unâ gramaticâ, a limbâl’ei armâneascâ, a cure titlu are un mare paralelismu cu aţel a gramaticâl’ei daco-românâ, di la 1780, Elementa linguae daco-romanae sive valahicae, iara cartea a lu Boiagi, “Gramatiki romaniki itoi makedono-vlahiki”, adică “vlahă” şi “vlahă”, “romană” şi “romană”, cu precizarea gheografică, Dacia, şi respectiv Makedonia. Mihail Boiagi ţânea isape şi di mărturiile a istoriţlor bizantin’i, care lâ dzâţea cu idia numâ, vlahi, şi a roaminţlor di la nordu di Dunăre, fârâ sâ aibâ trâ el’i forma latineascâ “valahi”, şi tut aşi a ţilor di la sud di Dunâ. Mihail Boiagi diferenţie, feaţe diaforie, anamisa di aeste dauâ turlii di vlahi cu informaţia a situaril’ei gheograficâ şi dzâse “makedono-vlahi”. Unâ ahtare diferenţiare si fâţea di ma multu chiro, cum videm şi tru cartea al Dimitrie Cantemir (1673-1723), Descriptio Moldaviae, iu si dzâţe că locuitoril’i di orighine romanâ di-tru provincia Makedonia si cl’ima “cutsovlahi”. Aeşti “cutzovlahi” agiungu lişor la Mihail Boiagi, cu un` m’icâ alâxire, s-aibâ numa di “makedon-“ şi nu di “cutso-“, adică “şcl’iochi”, cu pezâ, “cu limbâ tut vlahică, ama “şcl’ioapâ”, (adică numa di) “makedono-vlahi”.

Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009), a cure dodecalog a armân’ilor, di-tru 1993, fu şi pretextul a filmului al Toma Enache, cu tema tut armân’il’i, minduia tru 1988, la reeditarea a gramaticâl’ei di la 1813, că, alidzem, :

:”Gramatica a lu Boiagi easti actulu di oficializari a unei limbi a unui populu evropeanu, cari nu easti nitsi arbinisheascâ, nitsi gârtseascâ, nitsi sârbeascâ, nitsi nturtseascâ – unâ limbâ cari easti altutsiva, anamisa di-alanti limbi balcanitsi”.

La cartea a lu Boiagi si referi tru cursul a lui, ţi lu ţâne la Chentrul Dhyeata, numâ dupu unâ poezie a li Matildi, şi Gh’iorgh’i Vrana, chentru tru arada a Proiectului Avdela Biblioteaca a Culturâl’ei armâneascâ, proiectu condus di Georgiana Vlahbei.

Tru cursul a lui di istoira a literaturâl’ei armneascâ, George Vrană si referi la cartea al Boiagi, carte care are tru sone “texti tsi suntu orighinali shi suntu protili texti litirari ditu litiratura armâneascâ. Suntu Fabuli, Pârâvulii shi Isturii anyrâpsiti cu multâ hazi shi cu hari. Suntu texti anyrâpsiti di unu omu anvitsatu câ va s-aflãmu multi maximi (zboarâ mintimeni) latini, gârtseshtsâ shi ditu alti culturi.”

********

Hâbare (anunţu) trâ Dzua a Ascultâtorului:

Vruţ soţ şi priiatin’i,

Pi 1 di meslu brumar 2013 si fac împlin’i 85 di an’i di radiofonie românească. Unâ aniversare cu care nâ mârim pi care u evocăm cu ma multă ică ma puţână nostalghie şi care nâ determină să nâ bâgăm întribări dispri v’initor. Aniversarea easte unâ araste ca Radio România Internaţional să vă provoacâ, la ediţia di anlu aestu a «Dzuâl’ei a Ascultătorului », să raspundiţ la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xinâtate?”

Di la momentile di arhiusitâ şi până azâ, radioulu fu supus a multor provocări, condiţionate ică di alâxerile produse în peisajul media, pricum arâspândirea a televiziunil’ei, dezvoltarea a posturilor private di radio, apariţia a Internetului şi, ma recentu, a reţealilor soţiale, hibâ că di progresulu tehnic, pricum dezvoltarea a modalităţilor di recepţie şi di transmisie. Ca răspunsu si alâxi producţia radio şi si alâxirâ conţânuturile radio. Emisia şi recepţia radio si modernizarâ.

Factori politiţ, alâxiri di reghim, polimuri au influentatâ misiunea a radiourilor şi emisiun’ile a lor, iara factori economiţ, pricum perioade di creaştire ică di criză economică, decisirâ, acsi cum ştim tuţ, asupra a numirului posturilor şi a emisiun’ilor. Posturile internationale au cunoscutâ arada di alante posturi di radio aeste evoluţii.

Aşima, vruţ ascultători, vă invităm să nâ spuniţ ică să nâ scriiţ cum minduiţ că va sâsi dezvoltâ tru an’il’i ţi v’in posturile di radio trâ xeane şi ţi astiptări aveţ di la eale! Cum va sibâ şi cât di mare va sibâ oferta globală a emisiun’ilor trâ xeane? Pi ţi căl’iuri va sâ si transmitâ aţeale ma multile emisiun’i internaţionale? Care va sibâ rolul a posturilor di radio internaţionale într-unâ lume tru care accesulu la informaţie easte tut ma lişor?

Aştiptăm cu mare interes răspunsurile a voastre la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xeane?”. Aţeale mai interesantile 20 contributii va sibâ răspâltite cu premii.

Ca di aradâ, pi timel’lu a răspunsurilor a voastre va sâ realizăm «Dzua a Ascultătorului» la Radio România Internaţional, ţi va sibâ tru prima duminică a mesului brumar, pi 3 noiembriu anulu aestu. Aştiptăm răspunsurile hibâ că înreghistrat, ma că si aveţ dor să vă sunăm trâ înregistrare audio contribuţiile a dvs., hibâ că în scris, pri-tru e-mail, prin scrisori, pi faxu, pi Facebook sau directu pri-tru formularulu di răspunsu di pi site-ul RRI. Coordonatile a noastre suntu: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60–64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail arom@rri.ro. (Irina Adamescu, Eugen Cojocariu)

*******

Siptâmâna tricutâ pi 25 sâmedru fu lansat pi ecrane, tru ma mulţâ câsâbadz di-tru România filmul zburât pi armâneaşte, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”. Premiera di galâ si feaţe cu unâ dzuâ ninte, gioi dicseara, 24 sâmedru. Toma Enache reghizorulu a filmului spuse că lucră doi an’I la aestu filmu, căş fu greu, ama că lucră cu harauâ, deadun cu echipa di actori şi cu alanţâ oamin’i cu alte atribuţii, care nu si ved pi ecran, ama agiutâ filmul di dinâpoi. Sigura că el ţânu suspansul şi nu spuse tutâ ideea a filmului, care pi şcurtu, va s-faţim noi unâ m’icâ dezvăluire, si ndrupaşte pi dodecalogulu (aestu lucru lu şteaţ) a lingvistâl’ei Matilda Caragiu Marioţeanu, celebra sorâ a unui tut actor, şi tut Toma, un confrate ma mare a tinirului di tora regizor, avdzâtulu Toma Caragiu (1925-1977), mortu ca un Moliere pi schenâ tru seismulu di-tru marţu, intrata a marţului, 4 di marţu, canda un marţu aroş di sândze, tru 1977, di Bucureşti. Filmul inventeadzâ ideea a unui (lucru ţi iara lu şteaţ) al 13-dzaţilea aver, ţi si referâ la (aestu lucru poate nu lu şteaţ) bana a miletil’ei armâneascâ di aoa şi ninte, va-s armânâ tru banâ ică nu ? Ama va sa spunim ma multe siptamana ti vine.