Agenda armâneascâ 2013.09.03

Siptâmâna tricutâ, sâmbâtâ 31 di agustu fu sârbătoritâ Dzua a Limbâl’ei Românâ. Fu prota oarâ că si faţe aestâ gh’iurtie. Preşedintile Traian Băsescu pitricu un mesaj di felicitare a tutulor român’lor, la aestâ protâ sârbâtoare ufiţialâ. În lume bâneadzâ vârâ 30 di milioane di oamin’i ţi zburăscu limba românâ, iara trâ aproapea 25 di milioane di aeştâ româna easte limba maternal, sâ spunea tru mesajulu a preşedintelui.

Hristu Steriu, 04.09.2013, 22:01

Siptâmâna tricutâ, sâmbâtâ 31 di agustu fu sârbătoritâ Dzua a Limbâl’ei Românâ. Fu prota oarâ că si faţe aestâ gh’iurtie. Preşedintile Traian Băsescu pitricu un mesaj di felicitare a tutulor român’lor, la aestâ protâ sârbâtoare ufiţialâ. În lume bâneadzâ vârâ 30 di milioane di oamin’i ţi zburăscu limba românâ, iara trâ aproapea 25 di milioane di aeştâ româna easte limba maternal, sâ spunea tru mesajulu a preşedintelui.

. In Romania şi tru xeane, reprezentanţile diplomatiţe, inclusiv institutile culturale, organizarâ programe şi manifestări cultural-educative şi artistiţe consacrate a liştei sârbâtoare, a limbâl’ei românâ. Manifestări di idia turlie si feaţirâ şi în Republica Moldova vecinâ, majoritar romanofona, iu Dzua a Limbâl’ei Românâ si gh’iurtuseaşte di-tru 1989.

Tru România apofasea trâ aestâ sârbâtoare si cristaliză tru chiro di vârâ doi an’i.

Leadzea trâ ţânirea a liştei sârbâtoare tricu di Senat tru andreu 2011, iara di Camera Deputaţilor, tru andreu 2012; anlu aestu, tru marţu 2013, ea fu promulgată di preşedintile Traian Băsescu. Data di 31 di agustu, a gh’iurtiil’ei din România, si uidiseaşte cu aţea di-tru Republica Moldova, tut pi 31 di agustu.

Propunerea legislativă trâ aestâ gh’iurtusire fu iniţiată tru 2011, şi eara simnatâ di 166 parlamentari, di la tute partidile parlamentare din România. Aţel’I ţi fâţea propunirea sumcundil’ia că “importanţa a limbâl’ei românâ nu lipseaşte sibâ mardzinalizată di tendinţile a cirolui di tora cătră globalizare, di aform’ia că limba română reprezintă fundamentul a identitatil’ei […]” româneascâ. Trâ unâ suţitate puternicâ şi unitâ.

Orighinea a sărbătoaril’ei şi un şcurtu istoric.

Tru Republica Soviecticâ Soţialistâ Moldoveneascâ, ţi eara parte tru URSS, are loc, la Chişinău Marea Adunare Naţională tru 27 agustu 1989, iu si caftâ declararea a limbâl’ei românâ ca limbă di stat tru RSSM, pricum şi treaţirea la grafia latină. Sum acestu impulsu, piste dauă dzâle, pi 29 agustu 1989 si dişcl’id lucrările a sesiunil’ei a XIII-a a Sovietului Suprem di-tru RSSM, ţi dureadză până pi 1 agheazmăciune. Discuţiile nai ma apreasile furâ pi 31 agustu. Aţea dzuâ si votă şi aţea ma marea parte a leghislaţil’ei trâ limba di stat şi alfabet. Ulterior, dupu aestâ, dzua di 31 agustu fu declarată sărbătoare naţională tru Republica Moldova, şi pota gh’iurtie si feaţe tru 1990, cu numa. Limba noastră aţea română” ică Dzua a limbâl’ei române”. Tru 1994 guvernul agrarian, decise alâxirea a numâl’ei di prota tru Limba noastră”, Piste dzaţe an’i, truÎn 2004 Parlamentul lo apofasea trâ comasarea a sărbătoaril’ei cu Dzua a Independenţâl’ei, ţi ama pânâ tru sone, nu si feaţe. Cându vine administraţia liberalâ tru frâmtea a municipiului Chişinău, sărbătoarea tricu diznou la numa di ,,Limba noastră aţea română”, barim tru capitala a republicâl’e

Di aradâ, festivităţile suntu dişcl’ise dimineaţa la Chişinău di către ofiţial’il’I a republicâl’ei, pri-tru depunirea di lilice la monumental a lu Ştefan ţel Marile şi Sâmtul, pricum şi la busturile (agalmile) a clasiţilor a literaturâl’ei românâ, amplasate tru Gradina Publică ,,Ştefan şel Mare”.

Manifestări în România

Di-tru 2006, di cându eara proaspit director a Teatrului Naţional di Bucureşti (di-tru anlu 2005), Ion Caramitru, ţi tora easte şi prezidentul a Suţitatil’ei di culturâ Macedo-Românâ, la 31 agustu easte organizat în Bucureşti, pi treptile (pi scările di cheatrâ di la intrare) a Teatrului Naţional din Bucureşti, Concertul a limbâl’ei românâ”, eveniment evenimentu ţi are scupolu s-u promoveadzâ libirtatea di-a zburâre limba română.

Di la edificiul a Teatrului Naţional di Bucureşti, traţim tru chinematografile din România cu filmul a unui ghine cunusctu reghizor roman di farâ armâneascâ, Stere Gulea. Filmul ancorat în realitate, gh’ilipseaşte evenimentile a dzlilor ţi li bânăm, acşi cum el avea arhiusitâ ninca di la Revoluţia di-tru 1989, cându fu surpat comunismul în România. Filmul ale revoluţie, unâ turlie di realty-show, fu un filmu documenar cu montaj a schenilor filmate tru dzâlile aţeale aprease şi di mare trâmâdane tru Piaţa a Univeritatil’ei, ică şi a Teatrului Naţional putem s-dzâţim, tra sâ aduţim aminte diznou alumta trâ limba românâ. La intrata a secolului XX, pi la anlu cându statlu roman aminta di la Imperiul Otoman, Iradeua trâ ndrepturile a armân’lor tru imperiu, statlu roman ca unâ plasma, ca unâ soie ma m’icâ a statlui francez, faţim aestâ desciire di ligâturâ di soie trans-europeanâ, di la est la vest, pi timel’lu a numâl’ei di M’iclu Paris ţi l’i si didea a Bucureştiului, satlu roman avu agiutorlu a patrulor mările puteari europeane, ama proa s-dzţim a statlui francez trâ amintare iradeaua trâ armân’l’I, tr fraţl’I di la sud di Dunăre. Puţân dupu anlu 1905, istoriclu Nicolae Iorga, nimulţan’iisit că pi schenile di teatru din România si giuca multe piese tru limba francezâ, mindui la unâ manifestaţie di protestu, cu studenţâl’i, tru Piaţa a Teatrului Naţional..Tut aclo, tru anlu 1989, a câdearil’ei a Murlui a Berlinlui, avu loc manifestaţia anticomunistâ reprezentativâ a revoluţil’ei di-tru România. Reghizorlu Stere Gulea nu putea s-nu acaţâ pi pelicula chinematorgraficâ, aţea ţi si dzâse “Filmul ale Revoluţie”. Tora Stere Gulea v’ine cu un filmu artistic, tru care zughrâpseaşte meantalităţile ţi li alâsa, ca unâ zim’ie aroşe comunismul, dupu 50 di an’I în România. Filmul are numa: “Sunt o babă comunistă”, “Esc nâ babâ comunistâ”, care di-tru partea a daua meslui agustu ruleadzâ pi ecranile chinematografitse, arhiusinda cu 23 agustu, meslu ţi tricu. Easte unâ producţie a studiourilor MediaPro Pictures. Acşi cum videm şi pi Hot News, paramithulu, istorima a filmului easte, alidzem, :

unâ adaptare după bestsellerul omonim scris di Dan Lungu. Cartea înreghistră un real succes şi în România, şi tru xeane, hiinda tradusă tru 10 limbe di urdinare internaţională. Ma multu di ahât, tru 2008 Dan Lungu fu di dauâ nominalizat la prestigioasile premii Jean Monnet din Franţa, agiungânda acşi protulu român ţi intră pi lista şcurtă a liştei competiţie.

Bana aştirnutâ di provincie a soţilor Emilia şi Ţucu easte dată piste cap atumţea cându hil’ia a lor si toarnâ di-tru Statile Unite, deadun cu isusitulu a l’ei amirican. Aţea ţi lipsea sibâ unâ adunare şi unâ videare fericită şi cu harauâ, si alâxeaştea agon’ia într-unâ situaţie complicată şi tutunâoarâ amuzantă. Părinţâl’i a featil’ei află că tinirulu cuplu, tinira preacl’e treaţe pri-tru probleme financiare grave, aşa că suntu di câile şi aproache ideea sâ facâ iţe sacrificiu trâ hil’ia a lor, a cure familie s-nu ducâ zore di ţiva, sâ spune tru sinopsisul a filmului.

Schenariul simnat di Lucian Dan Teodorovici şi Stere Gulea reproduţe atmosfera di-tru carte şi u ţâne, u păstreadză nota umoristică a romanului, ama, tutnâoarâ, conferă a filmului unicitate şi orighinalitate.

Ţi cara că aparentu poate s-dzâţim că nu si păstră dip multu din carte, la unâ analiză ma atentă, poate sâ si constatâ că filmul reda cu fidelitate unâ mare parte a acţiunil’ei din roman, dzâţe reghizorul Stere Gulea, citat tru comunicat.

Va nâ turnăm siptâmâna v’initoare şi cu alte comentarii ligate di filmul “Esc nâ babâ comunistâ”, al Stere Gulea

Un anunţu trâ dauâ evenimente a meslui agheazmăciune, ţi va li organizeadzâ Chnetrul Dyeata, Proiectului Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne

Dhyeata easte protlu chentru trâ educaţie nonformală în domeniul culturii aromâne din București. Din data de 10 septembrie vom începe oficial seriile de cursuri și ateliere pentru care v-ați înscris.

Prota pi 10 agh’eazmăciune, marţâ dicseara, apoia pi 15 agh’ezamăciune, dumânică, dupu prândzu. Programulu:

Marţâ, 10 agh’eazmăciune:

Zbor di dişcl’idire a Chentrului Dhyeata: prezentarea a Proiectului Avdhela, Biblioteca a Culturâl’ei Aromână, a echipâl’ei, misiune, obiective.

Prezentare ţercl’uri

Daniel Nancu – Prezentare şi discuţii în varliga a ţercl’ului di limbă armâneascâ

Ana Dobrescu – Prezentare şi discuţii în varliga atelierului di filmu di animaţie

Prezentarea atelierului di zânăţ, atelier demonstrativ

Lansare di carte

Aţea ma recenta apariţie editorială a Proiectului Avdhela: Documentile a redeşteptaril’ei macedo-română”, autori Victor Papacostea, Mihail Regleanu, prezintă Nicolae-Şerban Tanaşoca (îngrijitorul a manuscrisului)

Atelier culinar: pite şi plăţinte

Expoziţie de pictură: Mariana Constantinescu Bileca