Agenda armâneascâ – 2013.07.30
Hristu Steriu, 30.08.2013, 10:47
La giumitatea a meslui alonar, fu organizat un evenimentu di culturâ bâsiricheascâ tru unâ localitate din chentrul a Româniil’ei, la care loarâ parte şi armân’i, şi furâ spuse şi contribuţii ligate di armân’i. Scriitoarea Catia Maxim, autoarea a unei carte cu tematicâ armâneascâ zburâ trâ cartea ţi u scoase di vârâ an ninte, carte cu numa “Anghil’l’i di Moscopole”, Marian Sholea zburâ trâ ghinecuvintarea a armân’lor care au slujba pi armaneashte tru bsearicâ, Aurica Piha, di la RRI zburâ trâ cartea ţi u scoase anlu aestu, “Sâmţâ armân’i”, di-tru care feaţe şcurte prezentări. Di la revista “Noima” participă Ianula Gheorghe, cunuscuta cântâtoare cu boaţe di unâ limbidzame ahoria, ţi cântă şi la aestu festival. Trâ ţi evenimentu easte zborlu videm cama ghine di-tru articolul publicat sum simnatura al Dumitru Manolache, di-tru “Ziarul Lumina”, pi data di 16 alonar. Ia ţi scrie aclo:
Asociaţia soţial-culturală Suflet Transilvan“ în parteneriat cu Primăria a hoarâl’ei Teliu, Protopopiatul ortodoxu Săcele, Asociaţia Sinapsa XXI“ şi Parohia Teliu-Vale organizarâ la Teliu, judeţul Braşov, în perioada 11-14 alonar, cu ghinecuvântarea a Analtparasâmţâtului Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a patra ediţie a Festivalului di Artă Creştină Românească. Manifestarea avu ca scupo faţirea ma sânâtoasâ a legăturilor istoriţe şi culturale anamisa di român’li din ţară şi comunităţile româneşti din diaspora, ipostaziate în truplu a Bâsearicâl’ei.
Festivalul, la care loarâ parte şi jurnalişti di la Ziarul Lumina“, debutăt viniri, 12 alonar, cu participarea invitaţilor, a unor membri a Parlamentului ale Românie şi a autorităţilor locale, la Sâmta Liturghie faptâ di Parasâmţâtul Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar a Arhiepiscopiil’ei a Sibiului, tru Bâsearica Sfinţii Arhangheli“ di-tru câsâbălu Săcele. Apruchem cu aleaptă bucuril’e iniţiativa a Protopopiatului Săcele di a organizare, deadun cu alte ndauâ asociaţii cultural-creştine, un festival di artă creştină românească tru Arhiepiscopia Sibiului, cu scupolu di a reunire valori spirituale a miletil’ei româneascâ din timpurile strivecl’i până în prezent, pricum şi di a dinamizare lucrarea pastoral-misionară a Bâsearicâl’ei tru aestă parte a eparhiil’ei a noastrâ“, si spune tru zborul di ghinecuvintare adresat a participanţâlor di Analtparasâmţâtul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.
Programul a festivalului, cu baia mare densitate, cuprinse, acâţă, anamisa di multe manifestări, unâ prezentare a situaţil’ei a român’ilor din Valea Timocului, a istoril’ei ale Mitropolie a Basarabil’ei şi a problemilor cu care si confruntă român’l’i ortodocşi di dinclo di Prut, griutăţle şi suferinţile a populaţil’ei aromânâ di la noi în timpul a strimutărilor şi a deportărilor comuniste, vizitarea a Muzeului a Primâl’ei Şcoalâ Româneascâ di-tru Şcheii Braşovului, a Muzeului Etnografic Vatra Hărmanului“, comunicări şi seminarii dispri memoriile a originil’ei a românilor, mărturii şi documente, un extraordinar spectacol di muzică şi poezie, pricum şi pelerinaje la mănăstirile Valea Mare şi Sita Buzăului di-tru Episcopia a Covasnâl’ei şi a Harghitâl’ei.
La festivalul di la Teliu participarâ preftul protopop Boian Alexandrovici din Valea Timocului (Serbia); poeţl’i Moni Stănilă şi Alexandru Vaculovschi din Basarabia; Marius Marian Şolea, consilier la Ministerulu a Culturâl’ei şi a Cultilor; părintile arhimandrit Hristofor Bucur, stareţulu a Mănăstiril’ei Sfântul Ioan Botezătorul“ din Poiana Braşov; preftul Călin Sămărghitan; Virgil Borcan, lector universitar doctor la Facultatea di Litere a Universitatil’ei Transilvania“ din Braşov; interpreta di muzică aromână Ianula Gheorghe şi Aurica Piha, di la Radio România Internaţional. Tutunâoarâ, citirâ din creaţiile proprii prozatoarea Catia Maxim, poeţl’i Diana şi Florin Caragiu, Daniela Şontică, redactor-şef al Ziarului Lumina“, Cristina Cârniceanu, Eugenia Ţarălungă, Florian Silişteanu, Ştefan Ciobanu, Nicoleta Popa şi Daniel Drăgan.
Conştiinţă şi unitate învarliga a lu Hristos
La finalul a festivalului tru “Ziarul Lumina” furâ consemnate ndauâ pâreri a participanţâlor:
Florin Caragiu, coorganizator a festivalului, preşedintile ale Asociaţie Sinapsa XXI“: Ideea a liştei manifestare fu reunirea a român’ilor di-tru ma multe zone din ţară şi di anaparte di graniţile ale Românie: din Basarabia, di-tru Sârbie, din comunitatea aromân’ilor, tru ideea di-a sumcundil’iare, pri-tru cunoaştirea istorică culturală reciprocă, unitatea di soie hipostaziată în trupulu a Bâsearicâl’ei, unitate identificată pri-tru prosupulu a lu Hristos, care si dezvoltâ creator în comuniune pri-tru împărtăşirea reciprocă a darurilor. Avem dor sâ stabilim, aoaţe la Teliu, un focar di renaştire a liştei conştiinţâ di unitate în varliga a lu Hristos“.
Arhim. Hristofor Bucur, stareţulu a Mănăstiril’ei SâmtulIoan Pâtidzâturulu“ din Poiana Braşov: Printr-unâ manifestare ca aesta, si mutreaşte sâ si facâ restaurarea a soil’ei româneascâ Să-L paracalisim Bunulu Dumnidzău să nâ agiutâ tra să nâ unim ca soie, şi român’il’i, arâspândiţ în tută lumea, ama cama multu în varliga a ţarâl’ei a noastrâ, să agiungâ tut ma puterniţ“.
Aurica Piha, Radio România Internaţional, secţia aromână: Eu am prezentatâ unâ carte dispre sâmţâl’i aromân’i, care are şi un studiu dispre pelerinajulu la Ierusalim, unâ tradiţie di zâmane a aromân’ilor. Tute manifestările si desfăşurarâ nu maşi într-un spirit a culturâl’ei românâ, că şi a bânaril’ei duhovnicescâ, şi aesta m’i-lo hare multu di multu“.
Pr. Costin Butnar, parohulu din localitatea Teliu-Vale: Aestă ediţie a festivalului aduse tru parohia a noastră, trâ prota oarâ, român’i din Valea Timocului şi Basarabia, pricum şi membri a comunitatil’ei aromânâ di la noi, iara tru v’initor avem dor să avem ca oaspiţ fraţ şi di-tru alte comunităţ istoriţe. Avem marea bucuril’e că un ctitor a bâsearicâl’ei a noastrâ, aflată şi ea în construcţie, îşi exprimă vrearea tra s-u agiutâ comunitatea român’ilor din Valea Timocului, şi s-lâ facâ unâ donaţie di pâradz, pi care părintile Boian Alexandrovici mărturisi că va u ofoloseascâ trâ mutarea a unei nauâ bâsearicâ trâ român’il’i di aclo. Ideea fu să arămânim în comuniune, di aţea aform’ie u feaţim şi Sâmta Liturghie tru Bâsearica «Sâmţâl’i Arhangheli» din Săcele, iu nâ hârâsim di prezenţa a Parasâmţitului Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar a li Arhiepiscopie a Sibiului. Maca nâ redescoperim unil’i pi alalanţâ, arămânim în comuniune cu Dumnidză“, nâ mărturisi părintile Costin Butnar, suflitulu a liştei manifestare.
(Articol apărut sum simnătura al Dumitru Manolache şi publicat tru “Ziarul Lumina” din data di 16 alonar 2013)
Maria Cica li duţe ninte emisiun’le di-tru serialul documentar cu numa Aromânii, la canalul di la Televiziunea română. Aoaltadz dumânicâ fu partea a treia a temâl’ei di cântiţe polifoniţe fârşiruteşţâ, dupu ţi ma ninte avea prezentatâ, tru dauâ părţâ, suţata AFA, di Paris, Association des Francais Aroumanis, prezidentu Iancu Perifan. Maria Cica, producător di emisiun’i la telviziunea românâ realiză emisiun’i trâ armân’i şi la postul cultural TVR cultural a televiziunil’ei românâ, cum easte portretulu a lu George Vrana, la emisiunea Identităţi, di aoa şi aproapea doi an’i, pi data 19 di meslu a sârbâtoaril’ei a Sâmtului Dimetru, meslu di dupu agheazmăciune. Di profesie avocat, George Vrana are mirachea şi mâsturlâchea a poeziil’ei, aţea cama analta di tute artile, cum dzâţea el tru emisiune, şi a cure greţl’i l’i fac unâ numire ahoria, tute alante arte suntu numite cu zborlou “tehne”, maşi literatura, arta a zborlui, şi unâoarâ cu ea şi poezia au numa cama precizata, “logo-tehnia”.
George Vrana avea ananghe di poezie tra sâ-şi aflâ echilibrul interior. Di aform’ia că el bâna pânâ atumţea traghic, tamam cu aestâ viziune traghicâ tru m’iedzulu a poeziil’ei si dişcl’ide emisiunea, poetulu nâ spune un poem traghic, a v’isului a lui hiperboreu pri-tru care chischinipsi, dâţe el, Elada. Sensul poate sibâ esoteric, ascumtu, ama pare şi unâ referire la poetulu ale Tracie Orfeu, cu arăn’ile muceale di sândze, şi ţi nu poate s-li aspealâ tute amările al Medieranâ, treile amări, Egheea, Ionica şi Adriatica. George Vrana scrise poezie di la vârstă m’icâ, un poem, “unâ turlie di poem encomiastic”, dzâţe el, încl’inat al Caragiale.
