Agenda armâneascâ – 2013.07.23
Un altu evenimentu a ţil’ei di a şaptea artâ, filmul şi chinematografia, easte filmul artistic al Toma Enache. Dupu cum ştiţ, chiro di doi an’I el lucră, cu un nummir mare di oamin’I ţi va-s putem sâ-l’i videm pi ecran, ama şi cu agiutor di pâradz di la alţâ livendzâ armân’I, evergheţ care sponsorizarâ lucurlu cu camera di filmat. Va-s putem tora s-u videm pi “Armânamea”, easte numa a protagonistâl’ei tru filmu, principalul rol feminine, care l’i da câbilea a unui tinir reghizro armân – şi spunim tora ideea chentralâ a fimlui — reghjizor armân cu uidisita numâ di “Caramushat” tra sâ si ducâ tru America, ţara a tutulor posbilităţilor cu trastu mplin di v’ise şi sâ si priimnâ pi aleea a stealilor di cinema. Aclo lipseaşte s-aibâ şi el, Caramuşatlu a nostru, unâ steauâ. Cu ahât ma multu cu cât el m’earse aclo di-tru Europa, uniunea aţilor 12 steale, ama şi aţeale 12 averuri fundamentale dispri armân’i, care existâ tora şi di 2 m’il’e di an’i, di-tru dialoglu ale Matilda Caragiu Marioţeanu. Numa a filmului, aşi cum ştim, easte “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, ică tru limba di la New York “I am not famous, but I am aromanian”.
Hristu Steriu, 30.08.2013, 10:45
Marle şi m’iclu Paris. Dupu ţi cu dauâ episoade a filmului documentar nâ duse la Paris, la Asociaţia a francezilor aromân’i (francais aroumains, AFA, prezidentu Iancu Perifan), Maria Cica, realizatoarea a filmului di la Televiziunea Română, “Aromanii”, nâ aduse alte dauâ episoade, episoadile trei şi patru, la Bucurdeşti. Numa di “m’iclu Paris”, ca hâidipsire trâ Bucureşti, capitala a năului creat atumţea stat, România, tra sâ si veadâ ca un arcu şi unâ apunte piste Europa, di la ascâpitatâ, pânâ la data a soarilui, la “Porţâle a Orientului” (adicâ di iu iase soarle tra sâ-şi pitreacâ lum’ina piste Europa), orighinea a lor lingvisitc comunâ, limba românâ şi limba francezâ., ca hil’e a limb`l’ei mama, latina, agiumtea şi ca auâ surări dispârţâte di unâ ntreagâ Europâ. Trâ aţea orighinâ comunâ, ama şi trâ iluminismul cultural a Parisului, ficiorl’I di român’I cama bogaţ si duţea la studii trâşi Paris, câsâbălu-luminâ ale Europâ şi arbitrul a eleganţâl’ei. Easte unâ afom’ie în plus trâ denumirea di “m’iclu Paris”. Dupu ţi dzum tru dauâ episoada armn’l’I di la suţata AFA, tru episoadile trei şi patru, Maria Cica nâ aduţe Televiziunea Românâ, di Bucueşti, iu nâ da s-avdzâm v’iştearea muzicalâ a cânticlui polifonic fârşirutescu, un grup, unâ pareie di tim’isiţ armân’I di Cogealac, hoarâ tru Dobrogea la Amarea Laie, şi di Pipera, unâ hoarâ, tora câsâbă di lângă Bucureşti. Oamin’Ii di vârsta a treia, aeşţâ muşaţ armân’i adusirâ limba a striipâpân’lor di la sud şi nâ u trec a nauâ a bârnilor ma tinire nfluritâ tru cânticulu polifonic fârşirutescu.
Un altu evenimentu a ţil’ei di a şaptea artâ, filmul şi chinematografia, easte filmul artistic al Toma Enache. Dupu cum ştiţ, chiro di doi an’I el lucră, cu un nummir mare di oamin’I ţi va-s putem sâ-l’i videm pi ecran, ama şi cu agiutor di pâradz di la alţâ livendzâ armân’I, evergheţ care sponsorizarâ lucurlu cu camera di filmat. Va-s putem tora s-u videm pi “Armânamea”, easte numa a protagonistâl’ei tru filmu, principalul rol feminine, care l’i da câbilea a unui tinir reghizro armân – şi spunim tora ideea chentralâ a fimlui — reghjizor armân cu uidisita numâ di “Caramushat” tra sâ si ducâ tru America, ţara a tutulor posbilităţilor cu trastu mplin di v’ise şi sâ si priimnâ pi aleea a stealilor di cinema. Aclo lipseaşte s-aibâ şi el, Caramuşatlu a nostru, unâ steauâ. Cu ahât ma multu cu cât el m’earse aclo di-tru Europa, uniunea aţilor 12 steale, ama şi aţeale 12 averuri fundamentale dispri armân’i, care existâ tora şi di 2 m’il’e di an’i, di-tru dialoglu ale Matilda Caragiu Marioţeanu. Numa a filmului, aşi cum ştim, easte “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, ică tru limba di la New York “I am not famous, but I am aromanian”.
Urăm succes a protlui filmu artistic armânescu, ţi sâ ndrupaşte pi aţeale 12 averuri ale Matildâ !
Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, dedicat a Festivalului internaţional George Enescu” 2013. A XXI-a ediţie a Festivalului easte programată tru perioada 1-28 agheazmăciune şi va sâ oferâ 150 di spectacole di muzică, operă şi balet în Bucureşti şi tru alte chentre culturale din ţară, din România.
Organizat arhiusinda di-tru 1958 din 2 în 2 an’i şi purtânda numa ţilui ma marile compozitor român, Festivalul easte unul di aţeale mai importantile din lume. Director artistic easte, diznou, Ioan Holender, fostul director di orighină română a Operâl’ei din Viena, iara posturile publiţe di radio şi televiziune din România suntu coproducători.
Pi afiş si află, ca di aradâ, nume di cipit a muzicâl’ei cultâ, care bagâ în valoare creaţia enesciană, arada di aţea a unor compozitori faimoşi, avdzâţ. Detalii va sâ aflaţ di-tru emisiun’ile a noastre, di pi site-ul RRI ică di pi profilurile a noastre di Facebook. Evenimentile furâ grupate pi serii tematiţe: Mări orchestre a lumil’ei”, Recitaluri şi concerte camerale”, Concertile di la m’iedzul di noapte”, ”Enescu şi contemporan’il’I a lui”, “Muzica secolului XXI”, World Music”, Spectacole di operă şi balet”.
Di aform’ia a crizâl’ei economicâ şi trâ păstrare şi ţânire standardul a manifestaril’ei, Guvernul di la Bucureşti amână trâ agheazmăciune 2014 Concursul internaţional ”George Enescu”, programat di aradâ concomitentu cu Festivalul. Tru aestâ turlie, Festivalul şi Concursul va sibâ organizate alternativ.
Va sâ avem trâ concursul RRI premii şi menţiun’i în obiecte ligate di Enescu şi muzica simfonică românească, ama şi di cultura română în gheneral. Concursul easte sponsorizat di Complexul Energhetic Oltenia şi easte ndrupât di Muzeulu Naţional «George Enescu», Regia Autonomă “Monitorul Oficial”, Editura “Casa Radio”, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Asociaţia “Euro Foto Art” din Oradea.
Compozitor, violonistu virtuoz cunoscut în lume, pianistu, dirijor şi pedagog George Enescu si născu la 19 agustu 1881 la Liveni, tru judeţul Botoşani (nordul a Româniil’ei). Creaţia lui componistică cuprinde, acaţâ opera Oedip”, treie simfonii bitisite, alte lucrări trâ orchestră şi vocal-simfoniţe, muzică trâ ansambluri camerale, lucrări trâ instrumente solistiţe şi lieduri.
Trâ amintare un premiu sau unâ menţiune la concursul RRI lipseaşte să răspundiţ în scris, corectu şi complet, până la 30 agheazmăciune 2013, data poştâl’ei, la ndauâ întribări:
– Cându si amintă George Enescu?
– A câta ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu” easte tru 2013?
– Numţ treie creaţii muzicale enesciane.
– Care easte Ioan Holender?
Vă paraclasim să nâ scriiţ prin poştă, pri-tru faxu, pri-tru e-mail, pe Facebook, şi ţi vâ feaţe să participaţ la concursu. Coordonatile a noastre suntu tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010171, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’lo a voastre până la 30 agheazmăciune 2013, data poştâl’ei. Aţel’I ţi amintâ va sibâ anunţaţ tru a daua giumitate a meslui octombriu. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)
2013.07.23, Hristu Steriu