Agenda armâneascâ – 2013.07.09

Prota cu armânlu care ninca nu easte faimos, Toma Enache, ică ma ghine personajlu princial a fimlui, care dupu cum easte chenariul, easte reghizor, unâ turlie di istorimâ autobiograficâ al Toma Enache, şi, dzâţeam, personaj care nu easte avdzât şi ţi mutreaşte tra sibâ avdzât. Ică, şi ma ghine, armânlu care nu easte faimos, şi care va s-agiungâ pri-tru filmul aestu, dupa ţi va sibâ difuzat tru aţeale patru puncte cardinale, easte armânlu, ică armân’l’i şi armânamea. Va sibâ ca unâ tulie di Balcan’i mişcători, Balcan’I ţi s-minâ pi pelicula chinematograficâ, foştil’i supuşi crâştin’I fostului Impeiu Islamic ottoman, armân’l’I, trâ care sultanlu Abdul Hamid doilu avea simnatâ la 1905 un decret, aşi cum avea simnatâ şi alte ma ninte, la câftarea a statlui roman, ama şi agiutatâ aestâ câftare di presiunea a mărlor puteri europeane. Poate decretlu lipsea sibâ completat şi cu imortalizarea a armân’lor pi pelicula fotograficâ şi chinematografic a fraţlor Manachia, aţel’I ţi aduţea tru Balcan’I exemplul chinematografic a fraţlor Lumiere di La Paris şi tru Balcan’I, ca unâ turlie di pârinţâ a chinematografiil’ei balcanicâ. Tora armân’l’I prinde sibâ cu năulu filmu, a anlui 2013 sibâ şi ma avdzâţ şi, cu numa di filmu, s-agiungâ şi “faimoşi”.

Hristu Steriu, 30.08.2013, 10:44

Prota cu armânlu care ninca nu easte faimos, Toma Enache, ică ma ghine personajlu princial a fimlui, care dupu cum easte chenariul, easte reghizor, unâ turlie di istorimâ autobiograficâ al Toma Enache, şi, dzâţeam, personaj care nu easte avdzât şi ţi mutreaşte tra sibâ avdzât. Ică, şi ma ghine, armânlu care nu easte faimos, şi care va s-agiungâ pri-tru filmul aestu, dupa ţi va sibâ difuzat tru aţeale patru puncte cardinale, easte armânlu, ică armân’l’i şi armânamea. Va sibâ ca unâ tulie di Balcan’i mişcători, Balcan’I ţi s-minâ pi pelicula chinematograficâ, foştil’i supuşi crâştin’I fostului Impeiu Islamic ottoman, armân’l’I, trâ care sultanlu Abdul Hamid doilu avea simnatâ la 1905 un decret, aşi cum avea simnatâ şi alte ma ninte, la câftarea a statlui roman, ama şi agiutatâ aestâ câftare di presiunea a mărlor puteri europeane. Poate decretlu lipsea sibâ completat şi cu imortalizarea a armân’lor pi pelicula fotograficâ şi chinematografic a fraţlor Manachia, aţel’I ţi aduţea tru Balcan’I exemplul chinematografic a fraţlor Lumiere di La Paris şi tru Balcan’I, ca unâ turlie di pârinţâ a chinematografiil’ei balcanicâ. Tora armân’l’I prinde sibâ cu năulu filmu, a anlui 2013 sibâ şi ma avdzâţ şi, cu numa di filmu, s-agiungâ şi “faimoşi”.

Toma Enache lucreadzâ la filmul aestu, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, di doi an’I di dzâle. Tora lu bitisi. Lucru ţi lu spune şi tru interviulu ţi lu deade trâ jurnalul di Bucureşti, “România liberă”, numirlu di pi 5 alonar, tru un articol simnat di Cristina Hagi. Articolul are numa “Protlu filmu armânescu easte etim”

Va s-treaţim di la lumea ale ficţiune, di pi ecran, la lumea realâ, pi terenlu di sportu, tra s-videm şi un armân “faimos”. Easte giucâtoarea Simona Halep, tru vârâ 20-le a l’ei primuveri, maşi niheam tricute (21 di an’I). Di-tru interviulu dat di ea a postului a nostru di radio, tru unâ moabete cu coleglu a nostru Taşcu Lala, ştiţ că Simona Halep easte nu maşi giucâtoare românâ, ama că zburaşte şi armâneaşte, că u va multu orighinea a l’ei armâneascâ, nipoatâ di hil’u ale al Costa Halep (mai-sa ale Simone eara di la Maşcu); a pâpân’l’i dup mama-sa Tana, suntu di la Pufleanu, Stila Goşu, Ioti Pufleanu, al Geavela.

La postarea pi reţeaua Facebook, ţi u feaţe Taşcu Lala, a luştui interviu mulţâ miracladz ale Simonâ deadirâ like-uri, ca semnu di admiraţie trâ giucâtoarea a noastrâ di asime, ca sportul albu şi hrisusit a tenislui, Simona. Un di el’I, cunuscutlu edior a revistâl’ei “Bana armâneascâ”, Dumitru Piceava scrise şi unâ muşatâ poezie ţi u ncl’inâ ale Simone. Cu zboarâle a lui:

“Tinjisits Armanji,

Figuratu (impresionat ro) di tuti anichisirli tsi li avu tu chirolu ditù soni pi câmpulù di tenis thâmâsita a noastâ featâ armânâ, Simona Halep, nji-vinirâ tu minti, ca chicutli di ploai di veara, ndoauâ stihuri, tsi-lji li ncljinai.

Bravu, lea featâ armânâ,

Câ-amintash tu nâ stâmânâ,

Câtu altsâ tu anji shi anji,

A câ s-da elji babageanji

Sh-nâ spunji a noauâ-ndreptu,

Câ Armânlu easti-aleptu,

Sh-axidzashti s-hibâ vrutu,

Sh-daima s-hibâ tinjisitù!

Un miraclã ti-a ljei giocù,

Tsi-lù fatsi cu multu focù,

Ta s-amintâ cafi stamânâ,

Itsi giocù sh-unâ cârunâ.

Tru meslu ţi ricu, cirişarlu Simona Halep amintă, ică azvimse, tru dauâ turnee, tru Ghirmânie la Nurnberg, şi tru Olanda, maşi tru unâ siptâmânâ şi si calificâ trâ la Wimbledon, iu ama fu azvimtâ di Na Li, unâ giucâtoare din China. Simona mindueşte sâ-şi caftâ revanşa, u umutea că tru un nău agioc va u azvingâ ea pi chinezoaicâ.

Mulţâ acultâtori a postului a nostru di radio, cum dzâţeam, deadirâ “like”, la interviulu cu Simona, şi scoasirâ aşi tru mighdane că valoarea a emisiun’lor a noastre easte la un nmivel analtu pri-tru interviurle aaeste. Noi lâ dzâţim evharisto că li ascultâ şi că li mutrescu pi internet emisiun’le a noastre. Vrem s-lâ câftăm, ama, s-aibâ tru minte că va nâ agiutâ şi ma multu ma s-nâ pitreacâ şi ndau zboarâ scrise cu poşta electronicâ, la adresa arom@rri.ro

2013.07.09