Agenda armâneascâ – 2013.06.25

Dumitru Piceava spune tru revistâ, deadun cu aţea şcurtâ istorimâ a iradelui trâ dzua naţionalâ a armân’lor, şi textul aţilui decret; Tacu Piceava lu spune pi armâneaşte, ama şi tru limba românâ, aşi cum lu află, şi nâ da aşi câbilea tra s-videm zborlu etnic trâ numa armân’lor tru ma multe variante. “ulah”, confirmat di domnul Mita Guda ţi di m’ic u ştie şi aestâ limbâ, că easte urţeaşte, “vlah”, poate dupu formula di gramatica al Boiagi di amuşi dauâ sute di an’I, di gramaticâ “macedono-vlahâ”, şi “valah”. Aestu di ma nâpoi etnonim easte susţânut şi cu formularea pi franţuzeaşte, di atmţea, tut a iradelui: : “les Valaques habitant l’Empire ottoman”. Adică populaţia valahâ ţi bâneadzâ tru imperiul otoman. Tacu Piceava, pi armâneaşte traduţe “vlahi”, ţi cara că tru textul românescu easte maşi zborlu “valahi”, cu noima di locuitol’I di sud di Dunăre. Trâ aţea Dumitru Piceava si ndrupaşte pi formulare ma şcurtâ di “vlahi”, tr` care şi-avea scrisâ gramatica a lui, s-dzâţim aşi, “sud-dunăreanâ”, Mihail Boiagi, la 1813. Maşi unâ ntribare: caţe textul franţuzescu, unâ di aţeale patrule mări puteri europeane, fârâ a cure agiutor, statlu roman nu avea cum sa-l forţeadzâ pi Abdul Hamid s-da aestu decret, imperiul ottoman ţi aproapea cu 309 di an’I ninte ninca eara (pânâ la 1877) putearea suzeran piste statlu roman, câţe textul francez bagâ maşi un etnonim şi la nordu şi la sud di Dunâ? Poate tra-s pricunoascâ efortul şi ndrepul a statlui roman, cu numa şi Valahia, ţi câfta aestu decret? Domnul Mita Guda ghine veade că numa “ulah” turţâl’i u dzâţea a armân’lor şi nu ştim cum lâ dzâţea a român’lor di la nordu di Dunâ. Poate tut idia numâ “ulah”. Ma sibâ aşi, adicâ maşi unâ singurâ numâ, atumţea formulare di-tru consituţia machiduneascâ di Scopia că suntu pricânuscuţ vlasi ca parte di vlasi lipseaşte s-aibâ noima di partea a popului “valah”, deadun aţel’i di la sud şi di la nordu di Dunâ, partea di la nordu şi partea di la sud. Ama, nâ lipseaşte trâ unâ ahtare analizâ şi textul di constituţie. S-nâ turnăm la “Radio Romnia 85”.

Hristu Steriu, 30.08.2013, 10:42

Ninte di arhiusire tra sa spunim anuntsul tra concursul ţi-l organizeadzâ Radiolu naţional di-tru România, cu numa “Radio România 85”, va u lom nâheamâ naua revistâ “Hlambura”, a cunuscutlui editor a revistâl’ei ţi di mulţâ an’i easte ca unâ hranâ tru bana culturalâ armâneascâ, ca unâ pane di zboarâ, cu un versu a poetâl’ei Kira Manţu, revista cu numa “Bana armâneascâ”. Năulu editor, adică tut vecl’iu, şi vecl’u mastur, ama a nauâl’ei revistâ, zburam trâ “Hlambura”, easte domnul Dumiru Piceava. Aestu numir are scupolu tra sâ spunâ pi şcurtu istoria calil’ei piste chiro, di la 1905 la 2013, a decretlui imperial dat di sultanlu Abdul Hamid doilu, iradeaua trâ ndrepturile a armân’lor. S-faţim unâ protâ şi şcurtâ lecturâ, dupu care va nâ turnăm la concursul “Radio România 85” !

Dumitru Piceava spune tru revistâ, deadun cu aţea şcurtâ istorimâ a iradelui trâ dzua naţionalâ a armân’lor, şi textul aţilui decret; Tacu Piceava lu spune pi armâneaşte, ama şi tru limba românâ, aşi cum lu află, şi nâ da aşi câbilea tra s-videm zborlu etnic trâ numa armân’lor tru ma multe variante. “ulah”, confirmat di domnul Mita Guda ţi di m’ic u ştie şi aestâ limbâ, că easte urţeaşte, “vlah”, poate dupu formula di gramatica al Boiagi di amuşi dauâ sute di an’I, di gramaticâ “macedono-vlahâ”, şi “valah”. Aestu di ma nâpoi etnonim easte susţânut şi cu formularea pi franţuzeaşte, di atmţea, tut a iradelui: : “les Valaques habitant l’Empire ottoman”. Adică populaţia valahâ ţi bâneadzâ tru imperiul otoman. Tacu Piceava, pi armâneaşte traduţe “vlahi”, ţi cara că tru textul românescu easte maşi zborlu “valahi”, cu noima di locuitol’I di sud di Dunăre. Trâ aţea Dumitru Piceava si ndrupaşte pi formulare ma şcurtâ di “vlahi”, tr` care şi-avea scrisâ gramatica a lui, s-dzâţim aşi, “sud-dunăreanâ”, Mihail Boiagi, la 1813. Maşi unâ ntribare: caţe textul franţuzescu, unâ di aţeale patrule mări puteri europeane, fârâ a cure agiutor, statlu roman nu avea cum sa-l forţeadzâ pi Abdul Hamid s-da aestu decret, imperiul ottoman ţi aproapea cu 309 di an’I ninte ninca eara (pânâ la 1877) putearea suzeran piste statlu roman, câţe textul francez bagâ maşi un etnonim şi la nordu şi la sud di Dunâ? Poate tra-s pricunoascâ efortul şi ndrepul a statlui roman, cu numa şi Valahia, ţi câfta aestu decret? Domnul Mita Guda ghine veade că numa “ulah” turţâl’i u dzâţea a armân’lor şi nu ştim cum lâ dzâţea a român’lor di la nordu di Dunâ. Poate tut idia numâ “ulah”. Ma sibâ aşi, adicâ maşi unâ singurâ numâ, atumţea formulare di-tru consituţia machiduneascâ di Scopia că suntu pricânuscuţ vlasi ca parte di vlasi lipseaşte s-aibâ noima di partea a popului “valah”, deadun aţel’i di la sud şi di la nordu di Dunâ, partea di la nordu şi partea di la sud. Ama, nâ lipseaşte trâ unâ ahtare analizâ şi textul di constituţie. S-nâ turnăm la “Radio Romnia 85”.

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nou concursu cu premii, cu numa “Radio România 85”. Concursul easte dedicat ale împlinire, la 1 brumar 2013, a 85 di an’i di radiofonie românească. Societatea Română di Radiodifuziune (SRR/Radio România), serviciul public, easte lider pi pâzarea radio din România, cu cama di 4,7 milioane di ascultători n-dzuâ (daily reach la nivel naţional) şi cu unâ cotă di pâzare cumulată (market share posturi naţionale şi reghionale) di 30%.

Amuşi 85 di an’i, la 1 noiembriu 1928, oarile 17.00, avea loc prima transmisie radiofonică ofiţială din România. Acâţa marea aventură a radiofoniil’ei româneascâ. Iara noi, aţel’i di-tru pareia Radio România Internaţional, him multu mâriţ di apartenenţa noastră la marea familie a Radioului public românescu.

Arhiusita a radiofoniil’ei din România şi prima emisiune radio ofiţială suntu ligate di Dragomir Hurmuzescu (1865-1954) fizician, membru corespondentu a Academiil’ei Românâ şi a altor foruri ştiinţifiţe din ţară şi xinâtate. Profesorlu Hurmuzescu agiumse, ulterior, preşedinte ale Soţietate di Difuziune Radiotelefonică” din România, astăndzâ Soţietatea Română di Radiodifuziune. Tora sturil’i ale activitate Radio România suntu programile radiofoniţe (realizate şi difuzate di posturile a corporaţil’ei — naţionale, internaţionale, reghionale, locale, posturi maşi online, ama şi conţânuturile oferite di site-uri specializate), teatrulu radiofonic şi concertile şi recitalurile susţânute di Corusurile şi Orchestrile Radio. Dinclo di aestea, Radio România organizeadză pânâgh’iruri di carte şi valorifică, pri-tru Editura Casa Radio” părţâ di patrimoniul sonor şi scris a instituţil’ei.

Posturile di radio cu care corporaţia publică atacâ pâzarerea suntu posturile naţionale Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Antena Satelor, postul cu vocaţie naţională Radio România Muzical, postul trâ xeane Radio România Internaţional, posturile reghionale şi locale grupate n-tru reţeaua Radio România Reghional (di Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Reşiţa, Constanţa, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, Arad), posturile online Radio3net şi Radio România Junior. Arada di aeste si aflâ, di la 1 decembriu 2011, Radio Chişinău, postu a SRR ţi acoapiră dauă treimuri di Republica Moldova. Oferta editorială SRR easte completată di site-urile specializate www.politicaromaneasca.ro şi www.eteatru.ro .

Vă invităm să ascultaţ şi sâ mutriţ emisiun’ile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile a noastre di Facebook, Twitter şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va sâ ţânâ până pi 30 cirişar 2013, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sâ hibâ un sejur di 10 dzâle (nauă nopţâ), cu pensiune completă, trâ dauă persoane, tru iamea 15-24 agheazmăciune 2013, tru 3 zone din România acopirite di emisia a unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorju, Timiş şi Cluj.

Concursul easte sponsorizat di SC Boca Junior SRL, di Timişoara. Parteneril’i a concursului suntu Consiliul Judeţean Gorj, Asociaţia Cluj-Napoca 2020 — Capitală Culturală Europeană”, Consiliul Judeţean Timiş, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Uniunea Artiştilor Plastici, Filialele Cluj şi Gorj, Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni.

Ca di aradâ, lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isape proprie transportul externu şi, ma că si vâ hibâ necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintâ Mările Premii va sâ avem premii şi menţiun’i în obiecte, oferite di parteneril’i a noştri, ligate di aţeale 3 zone menţionate.

Şi tora, întribările:

– Cându si difuză prima transmisie radiofonică ofiţială din România?

– Care easte cota di pâzare a serviciului public di radio din România?

– Enumeraţ (spuniţ) barim 3 posturi di radio di-tru arada a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune.

– Care easte considerat părintile a radiofoniil’ei româneascâ?

Vă paraclasim să nâ scriiţ şi ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, cama multu, trâ ţi ascultaţ emisiun’ile Radio România Internaţional sau nâ mutriţ activitatea tru mediul online.

Coordonatile a noastre suntu nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a dumnil’lor a voastre. până la 30 cirişar 2013, data a poştâl’ei. Amintâtorl’i va sâ hibâ spuşi după 15 alonar 2013, tra sâ aibâ chiro să-şi îndreagâ sejurul trâ di toamnă în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

S-nâ abatim tora nâheamâ şi pri-tru lumea a sportului albu, tenislu, cu unâ numâ di armânâ, Simona Halep. Tatâ-su, Stere Halep are lucru tru lumea a mâxulil’ei di la oi, lumea a labâ a caşlui. El conduţe unâ fabircâ di lapte şi di caş. Poate di la ahtare mâcare, ama şi di la aţea că are sândzu armânescu Simona ştie şi poate di amintâ ahânte titluri sportive. Ninca di cla patru an’I, cându eara unâ fiticâ, ea nviţa s-gioacâ tennis di la fratile a l’ei ma mare. Tora cându easte giucâtoare coaptâ ea ş-lu caracterizeadzâ gioclu cu formula “giucâtoare pi linina di fundu a ternlui, giucâtoare agrsivâ”. Unâ altâ personalitate di-tru lumea a spotului u prezintâ pi Simona ca “giucâtoare curajoasâ din România, nu analtâ, ama rezistentâ şi cu mare talentu”

Ia dauâ amintatiţe ale giucâtoare românâ di farâ armâneascâ. Amintă meslu aestu tru Ghirmânie, la Nurnberg şi tru Olanda, la s-Hertogenbosch.

Trâ aestu succes, Simona Halep amintă 280 de puncte WTA şi un cec di 32.258 euro.

2013.06.25, Hristu Steriu