Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armâneascâ – 2012.12.25

Agenda armâneascâ – 2012.12.25

Tu 13-li di Andreu 2012, muri, oara-l’I bunâ aclo iu dusi tru paradis pi aeste dzâle di sârbâtoare, istoriclu şi politicianlu Lluis Maria de Puig. Un documentu importantu trâ bana politicâ a armân’lor tru naua Europâ, di la işita a secolului 20 di leagâ di numa a lui, Recomandarea 1333.

Faptu la 29 alonar 1945, lanlu di bitisitâ a doilui polim mondial, născut tru Spania, ama feaţe studii şi la Paris, la Sorbona.

Hristu Steriu, 15.01.2013, 12:15

Fu lider a partidlui suţialistu, şi di-tru 1979, membru a parlamentului. Di-tru 1996 pânâ tru 2004 fu coordonator a delegaţiilor internaţionale trâ Gruplu Socialistu. Avu multe funcţii importante la Consiliul a Euro[pâl’ei. Tru an’l’I 1997-2000 fu prezidentu a a Adunaril’ei parlamentarâ a Consiliului ale Europâ.

Tru rolul a lui di lider a politiţlor europeane, el scoase ma multe cărţâ şi studii pi teme europeane, cum suntu “Las lenguas minoritarias en Europa”, “The contribution of the Islamic civilisation to European culture”, “History and the learning of history in Europe”, “Historia de la Unidad Europea”, “Gironella, la izquierda europeísta”, “El rapto de Europa”, “Europa contra la guerra”, etc.

Alte carţâ di istorie şi politicâ a chirolui di tora:

“Girona Francesa 1812-1814”, “Carles Rahola”, “Tarradellas”, “Tomás Puig”, “Catalanisme i afrancesament”, “Girona, guerres i absolutisme” and “La Constitució de Batlle i Jover”; fu coautor la alte 22 di carţâ, apoia studii academiţe di istorie, culturâ, politicâ, articole tru presa si-tru Spania, ama şi internaţionalâ.

Trâ agiutorlu dat a banâl’ei etnicâ, a limbâl’ei şi a culturâl’ei şi trâ ndrptule a armân’lor, fu aleptu ca unâ recunoştinţâ di partea a armân’lor, Doctor Honoris Causa , University of Constanţa

Editorlu a revistâl’ei Bana Armâneascâ, gh’iaturlu Dumitru Piceava l’i ncl’ină unâ poezie cu numa Acrostih

ACROSTIH

Ahãrzitù a parlamentarlui Ivrupeanù

M. LLUIS MARIA PE PUIG

Mãrilje a tsãia, tinjisite Catalan!

Limba-a noastã armãneascã di estanù,

Lilici dit fumealja-a limbilor latini,

Unã yisteari lingvisticã-a balcanjlorù,

Ifhãristiseashti ti-agiutorlu datù di-tini,

S-hibã pricunuscutã ca-limbã-a Armãnjlorù.

Mãrilje-a tsãia, tinjisite Catalan!

Axiusitù di Dumnidzã ta s-vrei s-agiuts,

Rãmânimiljei ntreagã agiumtã la-amanù,

Iliftirii a graiului a ljei s-lj-aduts

Alumtãnda tini ca unù giunarù aslanù.

Doxâ-ts, Catalane, ti tutù tsi-adrash ti noi,Efhãristii ditù suflitù di la-Armãnj ti voi.

Populu-armãnescu cu-sãndzi di latinù,

Umineasca-ts vreari ti a lui Armãnji,

Ihtibari multã va tsâ poartã prin

Grailu-atsel strâvecljiu ditù a lui pãpânji.

Sumedru 1997

Dumnmidză s-lu ljeartâ shi s-lu arihătipseascâ tu

Paradislu catalan, cumu sh-tu atselu armanescu.

Tacu Piceava

Cum fu agiutat Lluis Maria de Puiq tru lucurlu a lui cându lipsea s-u cunoascâ lumea armâneascâ trâ care avea borge di la Consiliul ale Euro[â s-facâ un raportu ţi duse pânâ tru sone la Recomandarea 1333, cum fu agiutat di prezidentul a Uniunil’ei ULCA di Feribur, doctolu Vasile Barba, si ducheaşte lişor di-tru omagiarea ţi l’I-u feaţe la 15 şcurtu 2008, dupu ţi Vasile Barba s-avea dispârţâtâ di cauza şi di alumta trâ armâname pri-tru moartea di-tru 2007, di cându cum ştim si feaţirâ dzâlile aeste 5 an’i. Trâ aţea omagiare, ca unâ borge di apandise va s-dăm pârâghuriile pitricute di familia Barba.

Pãriyurii trã Lluis Maria de Puig, di la fumeili Barba, Costea sh Meghea nica sh di jurnalistul Tashcu Lala !

Armânamea kiru un mari sots, un alumtâtoru, ti cauza armâneascâ prit deputatlu catalan Lluis Maria de Puig cari s-alinã la Atsel di Analtu, aclo iu s-adunã cu sotslu a lui di alumtâ prof.dr. Vasile Barba !

Arâpas lishor, Doamni Lluis Maria de Puig, tu Paradhisu !

Va dau ma nghios cartea tsi u aprukeaiu di la doamna profesor Katharina Barba, nicukira a ljirtatlui Lali Vasili, shi a mea vrutã Tetã, prit cari deputatlu catalan Llluis Maria de Puig nâ spuni ma limbid, cum nu putem sâ spunem noi, cât u vru Armânamea, sh cât u tinjisea isnafea a noastâ:

Tim’isita Doamnă,

Cu unâ mare tristeţe şi cu multâ nvirinare u loaiu habarea tra chirearea a vrutlui a vostru domnu.

Va paraclasescu s-aprucheaţ sincerile a meale condoleanţe, tutunâoarâ şi expresia a paraghuriil’ei şi a ndruparil’ei a mea tru aeste meomente di dureare.

Vâ mulţan’iisescu di-tru inimâ trâ bunile a voastre zboarâ şi urări di ndrupare şi success cu ocazia ţi fuiu aleptu ca Prezidentu a Adunaril’ei Parlamentarâ a consiliului ale Europâ. S-hiţ sigurâ di ataşamentul a meu fârâ cuntinire la cauza a curi bârbatlu a Vostru-l’i eara devotat; am umute că va-s putem s-u ţânim şi cama largu ligâtura.

Aşi cumu-m’I deadit izine, Vâ pitrec unâ contribuţie trâ chremonia di comemorare a domnului a vostru la 15 şcurtu şi trâ publicare dupu aţea.

Loaţ, tim’isită Doamnă, expresia a sincerilor a meale salutări.

Conttribuţie la omagiarea a Domnului Vaile Barba

M’i si da izine s-lu aduc aminte Domnul Vasile Barba, tim’isitlu şi admiratlu oaspe a meu. Shi l;u fac aestu lucru cu mârânghipsire şi cu mare respectu.

Tru mai 1994 la AdpCE, earam anamisa di semnatarl’I a unei moţiune (unâ câftare) trâ armân’i. Mira vru tra-s hiu desemnat ca Raportor. Ca rezultat a unui lucru cu mare pasiune di ma multu di doi an’i, tru cirişar 1997 raportul fu prezentat a Adunaril’ei, care adoptă Recomandarea 1333 (1997) relativâ la limba şi culotura armâneşte.

Ligat di aestu lucru, destinlu a unui m’ic popul lo un loc importantu anamisa di preocupările a decidenţâlor di tute ţările şi vâsiliile di pi continentu. Shi partea al Vasile Barba la aestâ easte multu mare.

Cama multu şi prota oarâ cu agiutorlu a Domnului Barba di utuiu s-intru s-li cunoscu istoria şi prezentul a armân’lor şi tut cu agiutorlu a lui că noi putum, tuţ deadun, s-faţim ţiva trâ asiguripsire v’initorlu trâ mira a lor.

Noi fum urtaţ di cale di mpârţâm ca soţ unâ călătorie — de-a lungul a chirolui şi a adeţlor, a culturâl’ei şi a banâl’ei a ţistor oamin’I tru idia oarâ şi di aradâ ama şi extraordinary, care li nâstricurâ tute alunchiuşirărle ale istorie, şi puturâ di si uidisirâ pi dimpling tru suţităţ şi culturi ahât diferite, mutrinda ama sâ-şi alasâ şi amprenta şi torlu a lor işişi.

Noi avum trâ duţire deadun unâ alumtâ — aţea ma muşata alumtâ — care easte pacificâ, şi care si apleacâ cătră prezervarea şi ţânirea a unei bogaţil’e ligat di limbâ, adeţ şi cântiţe.

Noi u ndrupâm idia cauzâ — aţea di prezenravare a numiroasilor culturi în Europa chirute ică pi cale sâ si chearâ, aţea a a promovaril’ei a unui system pluralistu di valori culturale di care ţâne stabilitatea a continentului a nostru.

Tut chirolu tru aestu voiaj şi tutâ aestâ cale tru ocheanlu di informaţii şi mărturii ţi lipsea s-li adun cu scupolu ca raportul aspura a armân’lor s-aibâ efectul maxim la instituţiile europeane, Domnul Barba eara trâ mine un capitan.

Pri-tru experienţa a lui ştiinţificâ şi cu vidzuta a lu di istoric informatic, el u cumândusi piste ape câravea a mea, pister aţale ape mintite a istoril’ei a Balcan’lor.

Pri-tru cărţâle a lui, studiile şi revistile asupra a limbâl’ei şi culturâl’ei armâneascâ, el m’i spuse nale orizonturi.

Pri-tru minduita a lui universalâ, ţi alasâ nanâparte iţe sectarismu naţionalistu, pri-tru aprucheare a lui constructive ţi u avea cătră tute studiile ţi li fâţea, el mi feaţe s-discoapir ţare şi piminturi nale, cându mi fâţea s-vizitedzu şi s-vedu sum un nău ungl’u craturle iu bâneadzâ di daima armân’li.

Shi, pri-tru umanismul, amabilitatea şi generoazitatea di spirit a lui, el mi feaţe s-aflu oamin’I extraordinary ţi m’I-armasirâ soţ trâ tutâ bana.

L’i escu a borge multu di multu şi-mpatu cu el tutâ recunoştinţa ţi u aprucheaiu trâ modesta contribuţie la apârarea a cauzâl’ei a armân’lor şi a alântor minorităţ di-tru Europa.

Di aţea aform’ie Domnule Barba nu-are s-ti agârşescu vârnâoarâ.

Lluis Maria de Puiq

Prezidentul a Adunaril’ei a Consiliului ale Europâ.