Agenda armaneasca 20.DEC.2016

Adunare la Suţata Culturală armânească, di Bucureşti, luni, 19 andreu.

Hristu Steriu, 15.03.2017, 21:43

Adunare la Suţata Culturală armânească, di Bucureşti, luni, 19 andreu.

Avdzâtlu scriitor în limba română, Teohar Mihadaş (1918-1996), care amintat tru Gârţie, Turia Grebena, u lo consacrarea di scriitor în România, iu bână pânâ la moarte, si aplică tru niscânte romane şi asupra a lumtâl’ei trâ identitate, aşi cum videm conflictile etniţe di-tru cartea Pinii de pe Golna, Chin’il’i di pi muntea ică di pi dzeana Golna, di-tru 1993. Un altu roman dispri conflictile interetniţe trâ ţânirea a identitatil’ei armânească fu scris ma amânat di Cornelia Golna, în limba engleză. Cartea, a cure protagonistu easte Agathon, are numa — cartea – “Tainted heroes” (“Eroi încârcaţ ică mrgh’iţ”). Romanulu fu prezentat, aieri 19 andreu, la Suţata Culturală armânească, di Bucureşti, iu fură invitatea autoarea, Cornelia Golna, şi jurnalista Marilena Bara, care si minduiaşte şi lu are şi acâţată lucurlu tra sâ traducă pi armâneaşte cartea aestâ. Eroulu a cartil’ei — Agathon aluumtă tru pareia grecomană, aşi cartea agiundze unâ replicâ la cartea a lu Teohar Mihadaş, a cure erou alumtaa tru pareia opusă. Replicâ, tora la 20 an’i di la moartea a lu Teohar Mihadaş, care scrise tru 1993, dzâsim, Pinii de pe Golna. Protagonistul, Agathon, fu vâtâmat di idiea pareie grecomană tru arhiusita a etâl’ei 20. Easte Agathon un erou, maca alumtăă tru pareia grecomană ? Altu, ică un di-tru alantă pareie poate s-minduiască eroulu Agathon easte un prudot.

Romanlu zburashti ti chirolu anda Armânamea eara disicată tu doauă parei sh-cându ti armân’i eara zori si s-tsânâ largu di aestu câvgă.

Marilena Bara arhiusi s-apriducă romanlu pi armâneashti. Participanţâl’i la adunarea tru care fu prezentat romanulu avură ocazia sâ ascultă fragmente/cumăţ di-tru roman, diavasite pi armâneaşte, şi în limbile română şi engleză.

Protlu roman ali Cornelia Golna, “City of Man’s Desire. A novel of Constantinople” fu tipusit Turchie shi Grâtsie (iu agiumsi best seller, cu 20000 di cumăts vinduti). Cornelia – după cum nâ informeadzâ Alexandru Gica – s-amintă Românie, bână protslji anji Grâtsie shi di-apoia s-dusi Americhie cu pârintsâlji. Di la 26 di anj bâneadzâ tu Evropa ditu Ascâpitată.

******************************

Ună personalitate din România, di farâ armâneascâ, fu nipoata di soră a lu Pericle Papahagi, mârtată Bagdasar, Florica Bagdasar, şi agiumtă ministru a sănatatil’ei iu fu doi an’i pi aestâ funcţie. Fu prima mul’iare ministru din istoria a li Românie. Dzuua di moarte a l’ei fu 19 andreu, tru anulu 1978, la doi an’i, dupa ţi amintă premiul Nobel dzinirile a l’ei, tru a cure un roman fu ea protagonistă.

Florica Ciumetti, nipoată di soră a lu Pricle Paphagi, si născu tru anulu 1901 şi bână pânâ tru 1978.

Fu soţia/nicuchira/soaţa di curună a celebrului medic Dumitru Bagdasar. Eara hil’ea a lu Sterie Ciumetti, inginer di punţă şi geadei şi profesor di liceu di matematică, şi a li Anastasia Papahagi Ciumetti, care era soră cu Pericle Papahagi.

Di aform’ia a protului polim mondial fu anaghe s-v’ină tru Moldova, iu bitisi liceulu tru 1920. Si înscrise la facultatea di medicină pi care u bitisi tru 1925. piste doi an’i si mâritâ cu mediculu Dumitru Bagdasar.

Turnaţ în ţară în 1929, după un stagiu di ndoi ani la Jimbolia şi la Cernăuţi (Spitalul di Lângori Nervoase), soţil’i Bagdasar agiumsiră la Bucureşti iu si stabiliră definitiv şi arămasiră până la bitisita banâl’ei.

Tru 1935 dr. D. Bagdasar obţânu dişcl’idirea protâlei clinică di neurochirurgie la Bucureşti.

Florica Bagdasar fu medic cu specialitatea neuropsihiatrie infantilă şi fu prima mul’iare ministru din România, la Ministerulu a Sănătatilei, în perioada 1946–1948.

Muri pi 19 andreu 1978, cându avea 77 de ani.

Bitisita dramatică a li Florica Bagdasar fu descrisă di scriitorulu american Saul Bellow în romanulu a lui Iarna Decanului. Saul Bellow îşi însuţâ nicuchira, Alexandra Bellow (fostă Alexandra Ionescu Tulcea), cându vine în România atumţea cându mama a liştei, Florica Bagdasar, eara greu lândzidă, pi moarte. Florica Bagdasar easte unulu di personajile a romanului.

Ună placă memorială situată pi imobilul din Strada Speranţei nr. 13, Bucureşti, Sectorulu 2, aduţe aminte că aoaţe au locuită dr. Dumitru Bagdasar şi dr. Florica Bagdasar.

Saul Bellow (1915-2005) scriitor canadiano-american, si născu tru Canada, Quebec,

ama tru ună familie di evrei di-tru Lituania. Numa a lui easte nâheam alâxită, di la Solomon Bellows.

Ligat di pârinţâl’i a lui Bellow scrise: “Retrospectiva eara putearnică tru sufitulu a meu tru ligătură cu pârinţâl’i-m’i. El’i eara nişte cosmopoliţ tru Sanct Petersburg. Mama nâ spunea di aţeale câlive dacha, case di vearâ la hoară. Ea lucra la bucătărie, cuţea, spila, cusea….Doil’i eara servitori tru Rusia la oamin’i avuţ.