Agenda armaneasca

Maca siptâmâna ţi tricu, pri-tru evenimentul di pi 7 marţu cându fu dişcl’isâ trâ chiro di un mes până pi 18 apriirr expoziţia di sculpturâ şi picturâ a li Geta Caragiu, lu adusim aminte pi marile Toma Caragiu, tricut tru nimurire la cutermbulu di la 4 marţu 1977, siptâmâna aestâ u aduţim aminte pi Matilda Caragiu Marioţeanu, a cure banâ si astease Ia 11 marţu, canda la unâ siptâmânâ di la moartea fratilui a l’ei ma mare, Toma. De fapt, sora ma m’ică, Geta Caragiu, pri-tru turlia cum deade numa a li expoziţie, u aduţea aminte şi pi sora a l’ei mare, Matilda, expoziţia dişcl’isâ pi 4 marţu avândalui numa “Toma şi a lui”.

Hristu Steriu, 19.03.2017, 21:49

Maca siptâmâna ţi tricu, pri-tru evenimentul di pi 7 marţu cându fu dişcl’isâ trâ chiro di un mes până pi 18 apriirr expoziţia di sculpturâ şi picturâ a li Geta Caragiu, lu adusim aminte pi marile Toma Caragiu, tricut tru nimurire la cutermbulu di la 4 marţu 1977, siptâmâna aestâ u aduţim aminte pi Matilda Caragiu Marioţeanu, a cure banâ si astease Ia 11 marţu, canda la unâ siptâmânâ di la moartea fratilui a l’ei ma mare, Toma. De fapt, sora ma m’ică, Geta Caragiu, pri-tru turlia cum deade numa a li expoziţie, u aduţea aminte şi pi sora a l’ei mare, Matilda, expoziţia dişcl’isâ pi 4 marţu avândalui numa “Toma şi a lui”.

Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009) si-are amintatâ tru hoara Argos Orestikon, ica Hrupişti, tru Gârţie, bână 82 di an’i, lingvistu cu mare aname, fu membru a li Academie Română, di-tru anulu 2004.

Matilda vine di Hrupisti, Grâţie, tru România, tru 1928, cându avea un an şi pârinţ`l’I a l’ei vinirâ tru România, tru Dobrogea Nauâ, judeţuu Durostor, comuna Sarsânlar. Matilda Cargaiu feaţe facultatea tru an’il’I 1947-1951, Facutatea di Litere şi Filosofie, Secţia Limba şi Literatura Română.

Agiumse doctor în ştiinţe filologice tru anulu 1967 cu teza Fono-morfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”, conducător ştiinţific fiind Acad. Al Rosetti (publicată în 1968); iar tru anulu 1993 membru corespondentu a li Academie Română; membru corespondent fu aleaptâ şi la Societé de Langue et de Littérature wallonnes, Belgia, tru anulu 2000; iar tru 2004 agiundze membru titular al Academie Română.

Tru activitatea didactică , Matilda Caragiu, di-tru anulu 1950, încă studentă fiind, a început să predea la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. Aici a ţinut un curs de dialectologie, urmând ca ulterior să ţină cursuri de istorie a limbii române, gramatică istorică, gramatică comparată a limbilor romanice şi aşa mai diparte. La aestâ activitatea multilateralâ tru domeniul lingvistic si adavgâ ninca di-tru anulu 1962, cându fu distinsă cu premiul a Ministerului Învăţământului pentru lucrarea în volum Liturghier aromânesc. Un manuscris anonim inedit”; apoia, tru 1975, tra s-li spunim pi aţeale di cama marea importanţă tru mutrita a profilului a l’ei di filolog, şi Premiul Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru lucrarea în volum Compendiu de dialectologie română (nord- şi sud-dunăreană)”.

Tute aeste criscură, tra s-dzâţim aşi, tru un produs di mare valoare ştiinţifică,

Dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice şi actuale asupra aromânilor şi asupra limbii lor (1993), iar piste 4 an’I, tu 1997,

Dicţionar aromân (macedo-vlah) DIARO. A-D. Comparativ (român literar-aromân), contextual, normativ şi modern (1997). Suntu patru lucrări emblematiţe a li Matilda, Liturghierulu, di-tru 1962, Compendiul di dialectologhie, premiat tru 1975, Dodadecaloguu di-tru 1993 şi DIARO, 1997.

Pi FB, Santa Djica, di Scopie, si dânâseaşte la activitatea poetică a li Matilda Caragiu. Tru un m’ic textu el dzâţe:

S-u adutsem aminti dupu naima bunili lucri tsi li adrã. Anamisa di eali, naima msheatili – poeziili !

Ia unã msheatã descriiri – dzâţe Santa Djica – a banãljei :

SCARA

Fãrã alti zboarã:

lumea-i unã scarã !

Altu alinã

altu dipuni

Cãtrã soari

cãndu-i vreari

Cãtrã chisã …

cãndu-i scrisã.

Tradzi nsusǔ

pindzi nghiosǔ

Capiti sculati

zãnuclji aplicati

Unǔ oclju plãndzi-lǔ

sh-alantu arãdi-lǔ

Dimãndã liundarlji

sh-caftã dicunjearlji

[…]

Profesorulu şi jurnalistu arămăn di-tru Albania, Nikolla Pipa, tru pi FB, dzâţe: Acamemiciana Matilda Caragiu – Marioţeanu esti ună persoană cu valoari mari di Rămănamea. verea a Lei limbistică esti mari, şi caiţido di Noi ari ţi s- înveaţă.Ma şi poezia a Lei esti muşată. La s-u aduţem di totna aminti. dzâţe Nikolla Pipa.

* * * * * * * *

Un bun soţ di suflit a li Matilda, ţi si aprecia reciproc, ţi cara că ma m’ic, ama soţ şi di zânate cu marile frate a li Matilda Caragiu, eara Ion Caramitru. El feaţe, siptâmâna tricutâ, pi 9 marţu, 75 di an’I di banâ (Matilda va sâ avea 90 di an’I, iar Toma 92, diferenţâ di vârsta apreciabilă, am nu şi di talentu). Pi 9 marţu Ion Caramitru, slujitor cu mare devotamentu a Culturâl’ei română, împreună şi cu alţâ doi oamin’I di-tru lumea a sportului, fură decoraţ di preşedintile a Roâmniil’ei Klaus Johannis, cu Ordinul “Steaua României” în Grad di Comandor. Alanţ doi inşi decoraţ furâ fostul giucator şi apoia antrenor di fotbal, Emeric-Alexandru Ienei şi comentatorulu sportive di mare aname Cristian-George Ţopescu

Decretulu trâ decorarea a lor fu simnat gioi, 9 marţu. Decoraţia conferită a lu Ion Caramitru fu dată, alidzem, “Cu aform’ia a împliniril’ei a li vârstă de 75 de ani, în semn de “înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră pusă în slujba teatrului și filmului, pentru dăruirea și profesionalismul de care a dat dovadă în domeniul managementului cultural, precum și pentru promovarea constantă a imaginii țării noastre în lume”,

Directorul Teatrului Național din București (TNB), actorul Ion Caramitru, şi aduţim aminte ca eastea şi preşedintile a Sociatil’ei di Cutura Macedo-Română, Inhiintata tru 1880, afirmă că decoraţiia aprucheată din partea președintelui Klaus Iohannis reprezintă o recunoaștere a unei vieți întregi”, un gest care îl emoționează și îl bucură.

Nu ştiu desi easte zborulu di un cadou sau di ună recunoaştire a unei bană întreagă, di aform’ia că eu esc la apogeul a banâl’ei. Minduesc că atumţea cându si faţe aşi ţiva, cum şi noi faţim în mic la UNITER cându dăm premiile trâ întreaga activitate, lom în calcul ţi are faptă omulu una bana întreagă. […] easte un ghestu care mi emoţionează şi mi hârâseaşte şi nu poate sa hiba altţiva dicât ună bucuril’e care ţâ întredzeaşte bana şi trâ mine lucrulu aestua easte flatantu”, declarăă Ion Caramitru, citat de Agerpres.

El spuse că îşi sărbătoreaşte dzuua di naştire cu ndridzearea, cu pregătirea trâ turneulu pi care Naţionalul bucureştean va-l facă în weekend la Chişinău.

[…]. Tru cathe an, teatrulu din Chişinău v’ine la noi şi noi m’eardzim la el’i. Şi tora easte arada a noastră să m’eardzim la el’i şi sâmbătă şi dumânică avem dauă spectacole acolo”, preciză Caramitru.

Artistul ninca spuse că trâ perioada următoare are în plan să monteadză la Teatrulu di Operă din Constanţa opera Faust”, pricum şi să pregătească un muzical, ună colaborare a Teatrului Naţional cu Opereta din Bucureşti.