Agenda armaneasca

Hristu Steriu, 06.07.2017, 22:19

La 2 alonar, di-tru anulu 1992, di 25 di an’i di cându fu canonizat, adică numit sâmtu, tru mesulu cirişar, la data 20, – la 2 alonar, dzuua cându muri, si sărbatoreaşte tru calendarulu ortodoxu, dzuua a lu Ştefan ţel Marile şi Sâmtu.

Ştefan al III-lea, misurat tru istoria a Româniil’ei, supranumit Ştefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ştefan cel Marile şi Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504., adică 47 di an’i cât fu domnitor, ţea mai lunga domnil’e di-ru epoca medievală, din Ţările Române. Tru istoria a Europâl’ei di sud-estu înfrândzirea a lu Ştefan ţel Marile, tru anulu 1476, fu ca ninca unâ cheadicâ di care triţea Imperiul otoman tru alumta lui triumfalâ di intrare piste Europa.

[…]

Ţel mai marile succes militar lu reprezentăă victoria răsunătoare din Bătălia di la Vaslui contra unei puternică armată otomană condusă di Soliman-Paşa — beilerbeiulu a Rumelil’ei, la 10 gh’ianuar 1475. Easte poate alumta pi care laolu u tricu tru leghendă, di aform’ia că, după cheardirea a liştei bătălie, di-tru anulu 1475, tru anulu alantu, 1476, sultanulu Mehmed al II-lea va conducă în persoană ună expediţie în Moldova bitisită cu înfrândzirea armatâlei a li Moldovă, în bătălia di la Valea Albă-Războieni.

După 1476, Ştefan vidzu zore şi tra să u acceptă suzeranitatea Imperiului Otoman.

Dureare a laolui la moartea a lu Ştefan, la 2 alonar 1504, cându fu inmurmintat la unâ di mănastirile ţi li ctitorea el la amintarea a multicolor, tru numir di vârâ, di polime ţi li duse şi li amintă el, la mănăstirea Putna, duse cu an’il’i la unâ leghendă după care Dimitrie Bolinineanu, armân după tată, scrise ună poezie, Muma lui Ştefan ţel Mare.

Probabil poezia a lu Dimitrie Bolitineanu fu un motiv di inspiraţie şi trâ scriitorulu di-tru Elada, Panos Theodoridhis tra să scrie un textu versificat trâ unâ cântic a lu Gh’iannis Marcopulos, tru 1979, “I mana tou Aleexandrou”. Ideea trâ aestu libret fu inspirată poate di poezia a lu Bolintineanu, ama poate să fu şi independentâ di ea. Noi putem s-videm unâ uidisire, la numirulu trei şi la numa di “mare”, şi Ştefan di-tru istoria medievală a Ţărilor Româneşti, eara mare, şi eara al treilea, şi Alexandru di-tru istoria a li Macedonie, eara marile, şi eara al treilea. Ideea a lu Thedoridis putea să hibă şi indepdendentă, di cara tru 1977 fu descoperit un murmitu regal la Vergina, tru Gârţie, tru loculu a li veacl’e capitală Pella, a li Machidunie, şi iu easte dişcl’is trâ vizitatori şi murmintul a li Olimpie, mama-sa a lu Alexandru. Iar, Alexandru, care fu aţel care lu tease elenismul în lume, eara tamam motivulu trâ denumirea a noului stat gârţescu, eliberat di sum imperiul otoman, aţel care la 1453 lu îndzânucl’e Constantinoplul, năulu stat grâţescu, di la 1830 sâ-şi l’ia numa di Elada. Tru 1977, cându fu aflat murmintul di la Vergina eara obligatoriu unâ obligaţie di onoare cătră indentitatea di elenitate şi elenismu tra s-hibâ scris cânticulu aestu trâ Alexandru, “Alexander the Great”, tra sâ spunim şi în englză, tra sâ aduţim aminte şi Dzuua a Statilor Unite, di azâ, 4 alonar, aţel cama puterniculu stat a lumil’ei di tora. Şi, maca tru 1992, fu canonizat Ştefan ţel Marile, tru anulu 1994, s-faţim şi aestâ ligătură simbolică, un mare spectacol ţânut tru America, iu cântâtor fu avdzâtulu Gh’iorghos Dalaras, fu încl’inat diznou a lu Alexandru “the Great”, cu cânticulu “Mama lu Alexandru”.

Tra s-arâmânim tru Peninsula Balcanică, ama s-nâ duţim şi anaparte di Ochean, cu un altu cântic, “My bonnie is over the ocean”, “Vruta mea easte anaparte di Ochean”, cunuscutulu cântic în limba engleză, fu interpretat, tru unâ adunare, la dzuua a li Canade, care si sărbătoreaşte la 1 alonar, trâ amintarea a li independenţâ di-tru 1867, la vârâ sută di an’i, după proclamarea a li indenpendenţâ faţâ di imperiul britanic, la 4 alonar 1776, a Statilor Unite. Cântâtor la aţea adunare fu cunuscutulu poet armân, ama şi cântâtor, din Canada Mihali Prefti. Sigur că vruta lui di piste Ochean, trâ el eara loculu iu si feaţe – Peninsula Balcanică.

1111111111111111111111

Lipseaşte s-aduţim aminte unâ hâbare fârâ harauâ, ligatâ di numa a unui altu sâmtu, Andonie di Iezeru, canonizat şi el tru 1992, anulu cându fu canonizat Ştefan ţel Marile. Andonie di la Iezeru, bână 94 di an’i, tru sudulu a li Românie, judeţulu Vâlcea, şi muri tru anulu 1719. Numa a lui fu aleaptâ trâ unâ suţată armânească di Constanţa, preşedinte Nicolae Racu, vicepreşedinte Nicu Caramihale. Şi, sâ spunim şi unâ hâbare laie, ligată di aestâ suţatâ, lu l’irtă dumnidză, aşi cum nâ informeadzâ Theodora Caramihale di la suţata Sâmtul Andonie di Iezeru, tru un email di 27 cirişar că, alidzem:

“S-asteasi ditu banâ Costică Pufleanu.

Dumnidză s-lu ljeartâ!

Armânjlilji lu shtea Costi al Giavela.

Costi al Giavela deadun cu hiljilu a lui Dumitru Pufleanu (armânjilji lu shtiu Mita Mari ) tsi iasti nicukirlu a Hotel Cora,furâ di prota oarâ shi andrupârâ vârtosu Sutsata ti Culturâ-a Armânjilor “Ayiu Andoni di Iezer” ditu Custantsa.

La hotelu-a lor s-discurmarâ oaspits ditu Makidunii,di la RRI,di la SCA,di la Sutsata Makedon-Armânâ,di la Fara ditu România sh-multsâ altsâ.

Pâryurii la taifa a lui.

Daima al thimisim.

[…]

Cu jeali vâ nyrâpseashti,tu numa-a sutsatâelji,Theodora Caramihale.”