Agenda armaneasca

Hristu Steriu, 20.06.2017, 22:18

Dzâlile aeste, 19-27 cirişar, si desfăşoară tru câsâbălu Constanţa di la Pontul Euxin, din România, un festival Internaţional di teatu dedicat a teatrului antic. Festivalul si numeaşte “Miturile a Ţitatil’ei”. La evenimentu participâ participa 20 de trupe din România, Italia, Franţa, Bulgaria, Coreea de Sud, SUA, Serbia şi Republica Moldova. Aestâ a daua ediţie, după cum spun organizatoril’i, aduţe aminte, la 2 m’il’e di an’i moartea a poetului latin, autorulu a poemilor mitologhiţe “Metamorfoze”, avinat di Roma, surghiune la Constanţa, Publius Ovidius Naso (43 ninte di era creştina — 17 era a noastră). Maca anulu aestu si comemoreadzâ 2 m’il’e di an’I di la moartea lui, naştirea lui fu aniversata la 2 m’il’e di an’i, tru 1957, la Teatrul di Stat di Constanţa. Poetulu care scrise “Ars amandi”, fu exilat, tru anulu 8, la iordinulu a imperatorului (amirălui) Octavian Augustus, tru loculu di pi mealulu a Pontului Euxin iu avea agiumtă şi iu fură pedepsiţ hil’il’i a li Medee şi a argonautului Iason, tru ţitatea Tomis, loculu pi care fu adrat tru chirolu a lu Constantin aţel Marile (312-337) câsâbălu Constanţa, cum are numa azâ.

* * * *

Din România, treaţim tru America, la New York, împreună cu domentarulu dispre ţara di la Marea Neagra şi Munţâl’i Carpaţi. Filmul documentar are numa “Wild Carpathia (Carpathia sălbatică) — Anotimpurile a lâxiril’ei (The seasons of change)”, realizat în România de jurnalistul britanic Charles Ottley; filmul va fi prezentat în premieră nord-americană, la sfârşitul a luştui mes, la sediul Naţiunilor Unite din New York. Aestu documentar easte adrat cu agiutorulu a Fundaţil’ei a Prinţului Charles a li Mare Britanie. Prinţul Charles de Wales manifestă un mare interes trâ România, cu care aflăă că are ligături di sândze. Arhiusinda di-tru 1997 Prinţul de Wales are vizitată di ma multe ori România tra să veadă şi sâ scoată tru mighdane distrudzirea mănăstirilor ortodoxe şi a hoarilor săseşti în timpul a reghimului comunist a lui Nicolae Ceauşescu. Pri-tru fundaţia Mihai Eminescu Trust din Londra, Charles si impliică în păstrarea patrimoniului cultural românesc. Fundaţia fu creată în octombrie 1989, cându Charles aflăă di planurile a lu Ceauşescu trâ sistematizare” 8.000 de hoare. Scupolu a fundaţilei eara să stabilească legături cu disidenţâl’i români şi să facă tot posibilul trâ dânâsire proiectul a lui Ceauşescu. Tru 2006, Charles are achiziţionată în Transilvania, zonă cu a cure populaţie săsească, di orighine ghirmană are ligături di sândze, achiziţionăă tru hoara braşoveană Viscri ună fostă proprietate a unei familie di saşi, ună casă veacl’e construită tru 1758.

După cum spune Institutulu Cultural Român din SUA, Prinţul Charles a li Mare Britanie va adreseadză un mesaj video a ţilor hibă prezenţâ la evenimentu. Documentarulu urmăreaşte transformările a peisajului din Carpaţi tru aţeale patru anotimpuri şi elogiadză tradiţiile păstrate tru hoarile româneşti.

* * * * *

Vizită la Suţata Culturalâ armânească, di Bucureşti, a poetâl’ei armânâ di-tru Ghirmânie, Kira Manţu dedun cu nicuchirulu a l’ei Iani Manţu, pi 15 cirişar! Vizita marcheadzâ împlinirea, faţirea (împlin’i) a 20 an’i di la votarea, la 24 cirişar 1997, a Dimândaril’ei 1333, pi care Kira Manţu u fâţea biiane atumţea la bitisita a secolului XX, cu decretulu imperial otoman, di la intrata a secolului tut XX, di-tru mesulu mai, 23 mai 1905. Unâ ahtare comparaţie u fâţea şi scriitorulu Dina Cuvata, preşedintile a suţatâl’ei UCAM di Scopia, Unia ti Cultura a Armân’ilor dit Machidunie şi bâga ma nsus aestâ recomandare, ma nsus di iradeaua amintată tru 1905 di la sultanulu Abdu Hamid, la câftarea a statului român. Aestâ poziţie di Scopia fu adresată a domnului profesor doctor Vasile Barba, şi tipărită tru revista “Zborulu a Nostru”, nr.3, di-tru 1997, frândzâle 38-39.

“Domnule Barba,

Ashi, cum nu sã spuni, bati haraua tu noi Armãnjlji membri shi simpatizantsã a “Uniuniljei ti culturã a Armãnjlor dit Machidunii”, cara avdzãmu cã Consiliulu ali Ivropi lu adusi documentul “Recomandarea Nr. 1333” icã “Rezolutsia Ferrarini” cum u shteam di ma nãinti. Tsicara cã purtãtorlu a documentului eara domnul Lluis Maria de Puig, noi shtim cã suflitlu shi dinamea a lucrilor earai tini, cari ti shteam cã shi cãtã mari tsã eara vrearea ti Armãnamea tutã…”

Şi, Dina Cuvata aduţe aminte realizările a lu Vasile Barba, organizarea a patrulor congrese a armân’ilor, cursurile di limbâ armânească, di Freiburg, revista “Zborulu a Nostru”.

Ma diparte, scrisoarea a lu Dina Cuvata dzâţe:

“ Noi ma multu nã angãldzashti ashi cãndu dzãtsemu “Rezolutsia Ferrarini-Barba”, cã shi ashitsi easti. Easti mari lucru s-cãndiseshti institutsii ca Adunarea Parlamentarã di Strasbourg shi Consiliulu ali Ivropi s-bagã, la Arada (programlu) a loru di lucru, unã dzuã iu sã si zburascã shi sã-s lja decidzii ti yinitorlu a armãnamiljei. Sãdorli a tali facu sh-ma multu di atsãloru cari u scoasirã-n capu Iradeaua a Sultanlui di la anlu 1905. Cahara di Armãnamea tsi avu unu ahtari hilju cari nu mashi cã nu agãrshi tsi easti ma shi s-alumtã s-lji asigurã shi unu yinitoru mushatu. Tsã urãmu sãnãtati shi nica multã banã (yiaramati buni cum dzãtsea aushilji) shi s-vedz sh-nica multi bunets. Lipseashti nica s-lucredz, shi noi va ti agiutãmu, cã documentul aestu caftã alti sh-alti lucri. S-disfeatsi calea ca Armãnjlji s-hibã atsea tsi suntu: Armãnj.”

sâ spune tru scrisoarea a prezidentului Dina Cuvata, di la Uniunea trâ Culturâ a Armân’ilor dit Machidunie, UCAM di Scopia.