Agenda armaneasca

Ministrulu trâ român’il’i di Pritutţido, Andreea Păstârnac, lâ transmise a român’ilor di nafoara a graniţilor a li Romnie, a român’ilor di Pritutţido, un mesaj di comuniune a identitatil’ei şi simţiril’ei românească. Ea dzâse că Ministerulu trâ Român’il’i di Pritutţido u dedicăă aestâ dzuuă a educaţil’ei, sumcundil’inda importanţa a limbâl’ei maternă ca elementu identitar, după cum scrie site-ul “timpromânesc.ro”.

Hristu Steriu, 09.06.2017, 22:23

Tru işita mesului mai — Dzuua a Român’ilor di Pritutţido ! Easte unâ sărbătoarea a identitatil’eiromânească, sârbâtoarea ţi ndoi an’i ma ninte fu ţânută pi 30 andreu, tamam Dzuua Sâmtului Andrei, apostalul creştinător a român’ilor. Maca tu an’il’i 2007- 2017 sărbătoarea a identitatil’ei ropmânească fu ţânută di Dzuua a Sâmtului Andrei, anulu aestu ea, sărbătoarea a identitatil’ei românească, cu naua numâ Dzuua a Român’ilor di Pritutţido fu sărbătorită pi 28 mai, uidisit cu apofasea ta s-hibă aestâ sărbatoare tru ultima dumânică a mesului mai, adică dzuua di dumânică aşi cum fu sărbătorită şi dioil’i an’i di mai nainte, 2015 şi 2016.

Ministrulu trâ român’il’i di Pritutţido, Andreea Păstârnac, lâ transmise a român’ilor di nafoara a graniţilor a li Romnie, a român’ilor di Pritutţido, un mesaj di comuniune a identitatil’ei şi simţiril’ei românească. Ea dzâse că Ministerulu trâ Român’il’i di Pritutţido u dedicăă aestâ dzuuă a educaţil’ei, sumcundil’inda importanţa a limbâl’ei maternă ca elementu identitar, după cum scrie site-ul “timpromânesc.ro”.

Ea aduse aminte proiectile dedicate a liştei dzuuă: seminarulu “Limba română mai aproapea di casă”, maratonulu media de cunoaştire di cătră opinia publică a iniţiativilor di-tru domeniul a educaţil’ei, programulu intitulat “Limba română — Educaţie şi Comunicare”, pri-tru care dascal’lil’i, cadrele didactiţe, trâ arhiusită din Spania, Italia şi Marea Britanie, sunt agiutate cu suporturi de curs şi sesiuni di pregătire, şi dzâse că aşi poate sâ si veadă, alidzem, “prioritatea pi care Ministerulu trâ Românil’i di Pritutţido u acoordă a educaţil’ei în limba română”.

111……………..

Valorile culturale, tradiţiile româneşti fură promovate dinclo di graniţe, tru comunitatea românească din Salamanca , Spania în cadrulu a unui concertu extraordinar di muzică tradiţională românească.

Elena Merişoreanu, Elisabeta Turcu Juverdeanu, Ilie Caraş, Florica Badea Stoica, Macedon Botarla, Haiducii Vlădicii, Ansamblul Someşul concertară în Piaţa de Las Ursulas, din Salamanca, tru dzuua di dumânică, în data de 28 mai 2017.

Evenimentul trâ marcarea a Dzuuâl’ei a Român’ilor di Pritutţido fu organizat di Institutulu Cultural Român şi Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi trâ românil’i di pritutţido în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă Română a Spanil’ei şi Portugalil’ei şi Parohia Ortodoxă Română din Salamanca.

222…………..

Preşedintile a Româniil’ei, domnul Klaus Iohannis, transmise dumânică, 28 mai, un mesaj cu aform’ia a li Dzuuâ a Român’ilor di Pritutţido şi di care dam maşi frazile di-tru arhuisită şi, respectiv, di-tru bitisită:

Ca tru hibă ţe ultimă dumânică a mesului mai, ază sărbătorim DZuua a Român’ilor di Pretutţido, dzuuă în care, iuţido s-nâ aflăm, xanadescoperim bucuril’a şi haraua că faţim parte dintr-un popol ţi are oferită ahât di multe a întreagâl’ei lume.

[…]

Indiferentu/adiafur di domeniul tru care lucreadză, m’i-am dor ca românil’i di pritutţido să si susţână reciproc şi să partiicipă la luarea a deciziilor care lâ afecteadză bana.

La mulţi an’i român’i, di aoaţe sau di acloţe!”

Trâ marcare aestă sărbătoare, Preşedintile a Româniil’ei, domnul Klaus Iohannis, participăă alantă dzuuă, 29 mai, la Muzeulu Naţional Cotroceni, la vernisajulu, dişcl’idirea, a expoziţil’ei Aici – Acolo”/Aoaţe-Aclo (oportunităţ di imagine trâ toţ jurnaliştil’i acreditaţ).

333……

Iniţiatorulu a modificaril’ei leghislativă, pri-tru care dzuua di sărbătoare a identitatil’ei românească s-hibă marcată tru mesulu mai (şi nu cum eara ma ninte, tru an’il’i 2007-2014) tru ultima dzuuă di brumar, fu deputatulu PNL de Diaspora, Aurelian Mihai, care, la 23 aprilie 2015, fâţea declaraţia trâ situaţia votului care decise aestâ alâxire şi adapse că aestă modificare fu faptă la câftarea a comunităţâlor di român’i din afoara graniţelor a statului român.

Tutunâoară, deputatulu Aurelian Mihai dzâse că mesulu mai easte chirolu tru care si marcheadză mai multe sărbători a li familie, pricum Dzuua a li Mamă (prima dumânică din mai), Dzuua a Tatălui (a daua dumânică din mai), ama şi DZuua Europâlei sau DZuua a Independenţâl’ei di Stat, daule celebrate la 9 mai.

***********************************************************

Mesulu mai easte şi Dzuua a Decretului imperial ottoman, di la 23 mai 1905, pri-tru care sultanulu Abdul Hamid al doilea “tru marea a lui buneaţă cătră supuşil’i di-tru imperiu”, si spunea tru decret, deade şi a creştinilor român’i di-tru imperiu îndreptul di milete creştină ahoria, tra s-poată sâ-şi ţânâ identitatea româneascâ-armânească.

Goran Puşuticulu nâ informeadză că la Constanţa aestâ dzuuâ, a iradelui cu ndreptul di milete di-tru Imperiul Otoman, fu marcatâ printr-ună slujbă relighioasă la bâsearica di Constanţa, “Sâmţâl’i Constantin şi Elena”. Slujba si ţânu tru dzuua di 23 mai, şi Goran Puşuticulu dzâţe:

“ […]

Basearica […] di Custantsa apruche dzats di armanji la Samta liturghii ti-anami a Samtalui Oani Gura di Malama. Dgheavasea u featsi preftul econom stavrofor Yioryi Dima agiutat di psaltul Arman Coli Racu, prezidentul a Sutsataljei Yi-Andoni di Iezer a Armanjlor di Custantsa. Cartsali basericheshtsa ti aesta cantari li adrara traducatorlu Dina Cuvata shi muzicologlu Iani Cugeabashia, dolji dit R. Machidunia.

Un musheat spectatul cu cantitsi basiricheshtsa tsanu pareea Vanghilizmolu di M. Kogalniceanu, cumandusita di darutlu activistu Costa Puljiu. Alji haristusim ti aestu lucru shi ti copuslu tsi-l fatsi daima ta s-lu scoata ambuiveti lucurlu armanescu.

Iventul fu anvalit di mass-media prit Radio Constantsa shi prezentsa-a giurnalistaljei Steliana Bajdechi shi prit Antena 1 TV Constantsa.

[…] “

Tut el nâ informeadzâ că suţata di Scopia, UCAM, Unia ti cultura a Armanjlor dit Machidunii, ligat di aestâ dzuuâ, 23 mai, cathe an, are “andamaseri cu institutsiili-a statlui shi cu ambasadi xeani tu R. Machidunia.” Şi că:

“Anlu aestu delegatsia fapta di Dina Cuvata, Tegu al Shuca shi Iana Nicolova avura andamasi cu ambasdadorlji ali Frantsii shi ali Spanii. Elji al prezentara lucurlu a sutsataljei ti cultura armaneasca sh-li durusira ambasadili cu niscanti di publicatsiili, cartsa shi revisti a Uniiljei.

Interesantu easti faptu ca ambasadorlu interiamr a Spaniiljei tu R. Machidunia eastti un Catalan, iara fen-su a lui fu bun oaspi cu marli oaspi-a Armanjlor, Lluis Maria de Puig, a curi numa easti ti daima ligata cu amintaticlu-a Recomandariljei 1333.”

Simneadză: “Cu tinjii, Goran P.”