Agenda armaneasca 12..05.2015

Hristu Steriu, 12.05.2015, 22:30

Tru bitisita a siptâmânâl’ei ţi him va sâ si facâ un evenimentu , Bucureşti. Sâmbâtâ, 16 mai, si faţe unâ lansare di cărţâ. Loculu iu si fac aeste lansări easte Muzeulu a Hoarâl’ei, cu numa “Dimitrie Gusti”, di Bucureşti. Evenimentul easte organizat di patru instituţii reprezentate di preşedinţâl’i şi directoril’i respectivi — şi, lâ u spunim numa – : Ion Caramitru, preşedintile a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română, academiciana Sabina Ispas, directorulu a Instiututului di etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu”, conferenţiar universitar doctor Paulina Popoiu, managerulu a Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, professor Willy Wisoşenschi, preşedintile a Fundaţil’ei Culturalâ “Muşata Armână”. Treile cărţâ trâ care si organizeadzâ aeste lansări suntu pi aradâ: “”Lecturi vizuale” Etnologice la aromân’il’I din Albania. Zona Corcea”, volum realizat di conferenţiar universitar doctor Nistor Bardu, doctor Iulia Wisoşenschi, doctor Emil Ţârcomnicu şi Catălin Alexa. Altâ carte easte volumulu “Românii di nafoara a graniţilor. Memoriul a consilierului di legaţie Emil Oprişanu”, volum îngrijit di professor universitar doctor Nicolae-Şerban Tanaşoca. A treia carte easte “Atlasulu lingvistic a dialectului aromân”, relizat di professor universitar doctor Nicolae Saramandu şi editat di professor universitar doctor Manuela Nevaci.

Cu aestâ ocazie va sâ si facâ şi vernisajulu a expoziţil’ei di fotografii “Aromân’il’i din zona Corcea — Istorie şi actualitate tru imaghini”.

*******************************

Aoaltari, Sâmbâtâ şi dumânicâ, 9 şi 10 mai, la Câmpulung, câsâbă tru sudulu a li Românie, la poalile a munţâlor Carpaţi, si feaţe un evenimentu ligat di bana a armân’ilor di zâmane, cum bâna s-dzâţim tru munţâl’i Pindu. Ligâtura eara filmul care si lansă, cu numa “Cârvanea armâneascâ”. Evenimentul fu organizat di Suţata “Nicu hagi — Carpaţi-Pind”, suţatâ di Câmpulung, suţatâ arm`neascâ-româneascâ. Filmul fu lansat dumânicâ, şi zburaşte di bana cu cal’l’i a armân’lor. Zburârâ în deschidere Al Gica şi Taşcu Lala. Diapoaia fu vizionat filmul, care ţânu unâ sâhate. Easte un film artistic, ama şi documentar, unâ dramă documentară, docu-dramă. Regizor-scenarist Pero Ţaţa, di-tru Machidunie, cântâtorulu Pero Ţaţa, care easte şi în rolul pricipal. Filmul spune cum eara armân’il’i, cu celniţ şi picurari, diapoia cârvânari, care duţea prâmâtii, acumpârate di la celnniţ şi vindute la alţâ celniţ, cum si dânâsea pi calea la vârâ hane, şi cum şi spunea bana tru cântiţe. Cum prâmâtia, adratâ di la mâxulea di oi, eara caşi ţi si vindea, cum si tundea oili, cum si la şi cum si scârmina, cum si turţea lâna şi hirulu si vindea aşi I si mpiltea pârpodz şi flanele. Tru filmu pri nângâ Pero Ţaţa, care easte cârvânar, ama şi cântâ, gioacâ şi Costel Framazon, şi Gicu Farmazon. Naratorulu a filmului easte Taşcu Lala. Gioacâ şi Emil Hagi, care easte celnic, gioacâ şi Mihaela Hagi, celnicoan’e. Cârvânaril’i au tru filmu,cal’i, şapte cal’i, daţ di firma cu numa “Şapte cai”, a lu Dan Moşneagu, un român di-tru suţata “Nicu Hagi”. În alte roluri, Crasimira Farmazon, Vanghea Kumzovska, di Cruşuva. Filmările si feaţirâ în România. Giucarâ ma multe feate armâne, apoia Boaţea Pindului, Fraţâl’i Bracea, cântă Cristi Andon, care avu şi el un rol. Filmară George Grasu şi Coli Caranica.

Diapoia zburâ trâ filmu regizorulu Şerban Marinescu care dzâse că filmul spune lucre care nu sâ ştiu di-tru bana armâneascâ, şi că filmul poate să hibâ prezentat la iţe festival di filmu. Zburâ Katia Maxim, apoia şi Enache Tuşa. Participanţâl’i la aestu eveniment furâ invitaţ la un cocteil di pite, caş armânescu. Si feaţirâ cadure.

La manifestarea di Câmplung lansarea a filmului, faptâ dumânicâ, nu fu singurulu evenimentu.

Sâmbâtâ fu spectacolul Pind-Carpaţi, şi promoţia a cartil’ei Titan Vals, unâ adaptare pi armâneaşte a piesâl’ei di teatru, comedie în treie acte, a lu Tudor Muşatescu; adaptarea u feaţe Nicolae Zdrula. Zburâ, di la “Ars Docendi”, Viorel Crăciun, apoia Viorel Zdrulă (hil’ilu a lu Nicolae Zdrulă) şi Alexandru Gica.

La spectacol loarâ parte ansamblurile di Câmpulung, di m’iţ şi di mări, care si cl’eamâ “Carpaţi Pind”, diapoia Boaţea Pindului, pareia “Pilisterulu”, Elena Grandzulea, Camelia Bizdu şi Corina Elena Badea, Pero Ţaţa şi Cristi Andon, din România. Sâmbâtâ dicsearâ, după spectacol, fu unâ muşatâ searâ armneascâ, cu cântic şi gioc.

Dumânicâ tahina si vizită bustul a lu Tudor Muşatescu, di-tru parcul “Mersi”, di Câmpulung, adrat di Dumitru Pasima. Aduţim aminte şi că tut di Dumitru Pasima easte şi bustul a lu Dinicu Golescu di la liceulu cu idia numâ, iu autorulu, Dumitru Pasima si fotografie cu bustul adrat di el, atumţea, aoa şi 4o di an’i.

**************************

După cum nâ informeadzâ Goran Puşuticulu, siptâmâna ţi tricu, tru capitala Scopia si ţânu, ca di mulţâ an’i, Panagh’irulu internaţional a cartiljei. Pânâgh’irulu easte agiumtu la ediţia XXVII. Loarâ parte edituri autohtone, di-tru Machidonia slavă, ama şi di anvrliga, di-tru “arădzâmulu a Balcanului” — cum dzâţe Goran Puşuticulu. Eara vinite şi edituri di cama largu, di-tru Italia şi Suedia. Editura, care di cama di dzaţe an’i participă la aestu pânâgh’ir, fu şi un standu ahoria a UCAM, Unia ti cultura-a Arman’ilor dit Machidunie. “Shi-anlu-aestu — dzâţea Goran Puşuticulu – UCAM easti singura cari ari shtandu cu cartsa ti limba, isturia, cultura Armaneasca”.

Aestâ informaţie, ţi cathe primuvearâ, nâ v’ine ca unâ tradiţie, cum dzâţe Goran, tradiţie care ţâne di cama di dzaţe an’i, faţe ca redactorulu-şef a revistâl’ei “Frăţia” di Tirana, domnul Iani Guşo sâ pricunoascâ unâ oarâ ma multu lucrulu ţi lu faţe suţata UCAM şi preşedintile a l’ei, Dina Cuvata, dispre care dzâţe că: “ Dina fatsi lucru di ahata anj tsi va mash alavdari”. Şi domnul Cristo Goci easte simfun cu pârearea a domnului Iani Guşo; tru un email dumnil’I a lui dzâţe, alidzem, : “Domnu Jani Gusho ma shi altsi!

Lucru al Dina KUVATA, cai nu ari ochlji nu poata su viada pute. Cai nu vrea su viada, nu va spoata shiba aproapea di alithia. Vrets sdzatsets ti Dina ca easti nevricu i altu civa, tdzatsetsu! Shi mini va su dzacu: easti nevricu..! Ma cai di armanjlja cu temperamentu nueasti nevriku? …..

[…] Tu manjli ameali amu un dictinar Arbinuseashti – Aramaneashti…! Di 400 di fatsi…! Faptu di Dina Kuvata…! Juva nu si allavda Dina ti aistu multu mari lucru. Ari ninga alti shasi dictionari dipisiti. Juva nu dzasi ca tsi opera ari adarata….! Amu nturmana dictionaru a lui arbiniseashti-Armaneashti shi zboir di harau…. Dina sni baniadza…!”

Audio –>