Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 2 di-Agustu anlu 1975, tu câsâbălu Custanța (Constanța), dit Rumânie. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Aura Pașa ș-dghivâsiti ti voi di Aurica Piha și Cristian Stere.
di Cola Fudulea Puteț s-ascultaț pirmithlu “Luplu câni” di Cola Fudulea adghivâsitu di Cristian Stere:
Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 18 di Șcurtu, anlu 1977, tu câsâbălu Buzău, tu Românie. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Mihaela Șuțu ș-dghivâsiti ti voi di Aurica Piha și Cristian Stere.
S-apruchea Anlu Nău...
Poet și prozator armânu. Easti faptu pi data di 5 di Yinar, anlu 1940, tu hoara Toccilar, tu Românii, di pârințâ armâñi grâmusteañi dit Vârgârii.
Tu cărțâli di școalâ, ma veclji, eara un pârmit cari aspunea cum doi soț andâmusirâ n cali unâ ursâ.
Unâ parti ditu arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss, di zârținâ armâneascâ, agiumsi la Vivlioteca Afstriacâ di la Universitatea Kiril ș-Metodiu di Skopje. Ti ahtari lucru zburăscu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Taha, iuva, tu unâ hoarâ dit Machidunia gârțeascâ, bâna unâoarâ un om multu șâcâgi ș-nostim foc.
Expoziția “Art Objects” simnatâ di artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ, ți s-feați la Expohub Ordinlu a Arhitecţâloru ditu Românie, Filiala București, tu kirolu 19-26 di marțu 2024
Ghivâsiţ ș-ascultaț ma-nghios ñica isturii "Maia", al Barbu Stefănescu Delavrancea, apridusâ tu cartea al Apostol N. Caciuperi, "Traduţeri di literatura românâ şi universalâ" (Ed. Universalia, 2011).
Poet armân ți s-amintă tu anlu 1835 tu hoara Magarova, ninga Bituli. Adră unâ di nai ma cânâscutili poezii, bâgatâ ș-pi muzicâ: “Spuni-ñi, bre gione” ică “Sclavlu”.
Ghivâsiţ și ascultaț ma-nghios 3 pirmithi ditu cartea "Limba Armâneascâ ti sculia primarâ" di Iancu Ianachieschi-Vlahu ți inși tu padi tu Republica Macedonia dit Arațili, tu anlu 1997.
Dupâ un mes anda temperaturli s-alâxirâ di ma multi ori dinapandica, cu unu chiro cabaia arați, veara ahurhi cu tufăñi ș-temperaturi ți tricurâ di 30 di gradi Celsius tu nai ma marea parti dit Românie.
Stogurli di valutâ ali României agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
