Tu 15-li di Shcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrtise tsi dusi la Atselu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie shi pitricutu calea ditu soni - di vruta-lji Fumealje cu soia shi Armãnamea di Iutsido, Bucureshti - di la scamnulu a Sutsatãljei Culturalã Armãneascã, la Mirmintsãlji “Stã Vinirea” iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lji nicukirã prof.dr. Katharina Barba. "Baba al afendi (n.r. afendi Goga Barba), ți s-află Livădz și-ți muri tu anlu 1917, tu ilikie di 116 di añi, âlli dzâțea alu afendi – ți eara tu ațelu kiro elevu la "Sculia comerțialâ româneascâ di Sârunâ" – că pârințâlli a llei, fapțâ Gramusti, eara cilimeañi anda curdisirâ Livădz."
Poet, folcloristu, autor di manuali di sculii și dascal armãnu. Puizii spusi di Aurica Piha și Cristian Stere.
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Di tahina, Dami s-andridzea s-easâ la numtâ. Suntu trei sâptâmâñi di cându avea fudzitâ la oi. Vini tu cripata-a hâryiil’iei, ma nu putu s-u veadâ pi Haida, vițina a lui...
Poetâ armânâ ți easti faptâ tu 3 di Șcurtu, anlu 1980, Scopia. Easti hil’ia al Tegu Tugear, avdzâtlu cântâtor di cântiți armâneșțâ. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Țațe Tugear ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Cându Celniclu agiumsi Sâmbătâ seara tu hoara viținâ, tutâ lumea s-ciudisi. El nu eara dicât cusurin di-antreilea cu ațel cari adra numta, ma cum intră tu ubor ș-vidzu că fendâ-su a nveastal’iei ațea naua iși avrapa nafoarâ ta s-lu-așteaptâ, cu boațea a lui ca giritlu, cum avdzâ "Ghini viñiși!” apândâsi truoarâ:
Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 2 di-Agustu anlu 1975, tu câsâbălu Custanța (Constanța), dit Rumânie. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Aura Pașa ș-dghivâsiti ti voi di Aurica Piha și Cristian Stere.
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere Nu țân minti tu cari loc, ma, tu Pindu, un picurar armân află un lupopan.
Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 18 di Șcurtu, anlu 1977, tu câsâbălu Buzău, tu Românie. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Mihaela Șuțu ș-dghivâsiti ti voi di Aurica Piha și Cristian Stere.
S-apruchea Anlu Nău...
Poet și prozator armânu. Easti faptu pi data di 5 di Yinar, anlu 1940, tu hoara Toccilar, tu Românii, di pârințâ armâñi grâmusteañi dit Vârgârii.
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere Tu cărțâli di școalâ, ma veclji, eara un pârmit cari aspunea cum doi soț andâmusirâ-n cali unâ ursâ.
Unâ parti ditu arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss, di zârținâ armâneascâ, agiumsi la Vivlioteca Afstriacâ di la Universitatea Kiril ș-Metodiu di Skopje. Ti ahtari lucru zburăscu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere:Taha, iuva, tu unâ hoarâ dit Machidunia gârțeascâ, bâna unâoarâ un om multu șâcâgi ș-nostim foc.
Expoziția “Art Objects” simnatâ di artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ, ți s-feați la Expohub Ordinlu a Arhitecţâloru ditu Românie, Filiala București, tu kirolu 19-26 di marțu 2024
