Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Shcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrtise tsi dusi la Atselu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie shi pitricutu calea ditu soni - di vruta-lji Fumealje cu soia shi Armãnamea di Iutsido, Bucureshti - di la scamnulu a Sutsatãljei Culturalã Armãneascã, la Mirmintsãlji “Stã Vinirea” iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lji nicukirã prof.dr. Katharina Barba. "Baba al afendi (n.r. afendi Goga Barba), ți s-află Livădz și-ți muri tu anlu 1917, tu ilikie di 116 di añi, âlli dzâțea alu afendi – ți eara tu ațelu kiro elevu la "Sculia comerțialâ româneascâ di Sârunâ" – că pârințâlli a llei, fapțâ Gramusti, eara cilimeañi anda curdisirâ Livădz."
Unâ parti ditu arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss, di zârținâ armâneascâ, agiumsi la Vivlioteca Afstriacâ di la Universitatea Kiril ș-Metodiu di Skopje. Ti ahtari lucru zburăscu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Expoziția “Art Objects” simnatâ di artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ, ți s-feați la Expohub Ordinlu a Arhitecţâloru ditu Românie, Filiala București, tu kirolu 19-26 di marțu 2024
Dupâ un mes anda temperaturli s-alâxirâ di ma multi ori dinapandica, cu unu chiro cabaia arați, veara ahurhi cu tufăñi ș-temperaturi ți tricurâ di 30 di gradi Celsius tu nai ma marea parti dit Românie.
Stogurli di valutâ ali României agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
București sâ zburâ diznău ti securitati ș-apărari la Amarea Lai.
Fu yiurtusitu, tu partea di câtâ ncheari-apiritâ ali Românie, nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa
Ahurhiră lucrărli di construcţie la Spitalul Regional di Urgenţă Cluj-Napoca, treia unitate medicală gigant, după ateali di Craiova şi Iaşi, cari va lă hibă di hăiri a bănătorloru ditu nolgica a văsiliillei.
Tu dzuua di 9 di mai, Bucureștiul ș-Chișinăulu yiurtusirâ irinea ș-unitatea tu Evropâ.
