Sâ ștíi că pulematili crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea ș-discupirirli.
Tu lumea politicâ ș-a ligâturlor internaționali di puteari, Davos, stațiunea ditu Alpilli elvețieñi, easti unâ andamusi a nai ma vârtoșlor oamiñi ditu politicâ, emburlichi ș-alti dumenii di simasíi.
Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va s-facâ alidzerli locali, cându suntu alepțâ, pritu psifu universalu, dimarhilli, prezidențâlli a Consiliiloru...
Anlu sbitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu Gaza.
România easti prota vâsilii dit Apirita ali Evropâ ți intră sum un reghim comunistu di turlii stalinistâ, dupâ Doilu Polimu, ş-easti ațea dit soni vãsilie ți ascâpă di el, tu ațeali dzâli dit inșita-a anlui 1989.
După 34 di añi, știm, icã ași cumu pistipsimu, ti Cumitia româñă ditu andreu 1989. Pastorul reformat maghiar Laszlo Tokes di Timișoara avea ahuhritã scutugurseascã regimul comuñist și autoritățile represive ș-propuñ s-lu avinã ditu cãsãbã. La 15 andreu 1
La 16 brumar/noiembriu 2010, parlamentarili români adopta un proiectu di nom prin care 15 ianuariu, dzua nașterilei a poetului Mihai Eminescu, agiundzea/devenea DZua Culturălei Națională. Prima aniversare a dzuălei di 15 ianuariu su
Cărvăñi tsi nu au bitisită, cu bănători armeañi, ţi stragu azvarna, ama cu oamiñi dupu elli armãtusiţ. Acă vahi va smindueşţă că easti zborlu ti cadhuri adrati tamamu tora, ama dupu strañi akicăsimu că suntu multu ma veclli.
Aţeali trei amări, andămusiti tru summitlu di București, tru aestă stămână, suntu Aamarea Baltică, Aamarea Lae și Aamarea Adriatică.
ră Africa daima eara spunearea că easti un continent defavorizat, ișit ditu mărli curente a evoluțillei contemporane.
Dzălili di la nkisita-a polimlui contra ali Ucraina tricură di ţinţi suti, aproapea un an și giumitate.
Zelenski şidzu dipi tru mesea di caduru cu pareia di Vilnius, neise, spun născănţă, dipu ălu diadiră di mănaru. Zelenski şidzu nanăparti, vărnu nu lu-diadi di mănadu, spun alță.
Imaginile a ampăturarillei armatlor greale pi geadiili ali Rusie, cătă Moscova, ş-aduţi tamam cu 24 di şcurtu 2022, dzuua cându tancurli arusești alăga pi călliurli ali Ucraină, cătă Kiev.
Aoa şi 175 di añi, pi un câmp di ningă localitatea Islaz, pi mealu a Dunăllei, româñilli s-adunară apăndăsinda la cllimarea-a inițiatorilor Revoluției di la 1848 ditu Muntenia.
