Ilie Bolojan, prezidentulu interimar ali Românie, spusi dupu andamasea informală di ñiercuri di Paris că securitatea ali Ucrainã easti ligată di securitatea ali Europã și ali Românie, spunãndalui diznãu ti importanța a colaborarillei anamisa di statele europeane și Statele Unite trã agiundzeari pi unã irine justã şi ti lungu kiro
Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari Curtea Constituționalâ (CCR) ta s-adarâ ahtari lucru, lipseaști s-hibâ bâgatâ tu practico mași tu catastisi dip ahoryea, scoati tu migdani, Comisia di Veneția tu unu raportu mutrindalui anularea a alidzeriloru prezidențiali ditu Românie.
Criștearea ali extremâ-ndreapta tu Europa; Turnarea alu Donald Trump la Casa Albâ; Alidzeri și represiuni tu Arusie, polimu tu Ucraina; Polimu ș-tu Orientul di Mesi; Condiții meteorolodziți extremi; Agiocurli Olimpiți Paris; Lumea easti ma oarfânâ fârâ...
Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie alithea.
Dupu 1.000 di dzăli di polimu și avânda dininti ună iarnă greauă şi mplină di lucri ţi nu să ştie cum va s’ndreagă, Ucraina dimăndă că nu va s’tragă mănă dinintea ali Rusie.
Ună timbihi salamai fu dimăndată di caplu a Statlui Major ali Apărari. Marţă, cu itia că eara yiurtusitu Statlu Major ali Apărari, gheneralu Vlad feaţi timbihi, salami, aestă turlie: indicatorlli a catandisillei di tora ti securitate nă facu timbihi că irinea nu mata easti un lucru sigura pi continentul ivrupeanu.
14 candidaț ti prezidențiali/ Diznău zburâmu ti Schengen/ Jgllioati di simasie ti apârarea ali Românie/ Apofasi loati București/ Summit-lu a patrimoniului culturalu Evropeanu, București
Andămusiţ kiro di dauă dzăli Bruxelles, liderlli europeañi zburără ti Ucraina, Ripublica Moldova și hala ditu Orientul di Mesi.
Topili cad pisti casi, vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu bană. Alță s’ndregu s’agiută, s’lli-ascapă aţelli ţi suntu sumu surpături. Anvărliga, casili suntu surpati ică aspindzură tu vimtu, arupti di explozii.
Bucureştiul cutugurseaşti sertu, după ţi ună dronă arusească, năpoi agiumsi, tru spaţlu aerianu românescu şi al NATO, iarapoi Forţăli Aerieani mutară di mpadi dauă avioani di alumtă F-16
Premierlu Marcel Ciolacu faţi ñiercuri și gioi ună vizită Bruxelles, ta să zburască cu șefa ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, ti locărli ţi va li aibă România tru yinitoarea Comisie. Uidisitu cu niscănti izvuri guvernamentali, Bucureștiul poati s’număsească năulu comisar tră tindeari, cari va s’hibă aleptu ditu arada a europarlamentarloru suţialu-democraț.
Ucraina, punctul chentral a summitlui aliat di Washington / Protestu dișcllis, protestu ascumtu / Problemi tu transporturi / Unâ ordonanţâ ti cari s-feați multâ lafi / Dalgâ di câñinâ pisti Românie / Ahurhitâ bunâ tu competiţiili intercluburi di fotbal
Năulu Parlamentu Evropean ș-deadi psiflu ti prota a lui rezoluţie tu ți mutreaști andruparea umanitarâ, militarâ ș-cu pâradz ali Ucrainâ, ta s-poatâ s-pingâ ataca ali Arusie.
Statili membri NATO ş-loară borgea s’agiută Ucraina tră aderarea la Alianţă, Tutunăoară, fosta ripublică sovietică va s’aibă un agiutoru di dzăţ di miliardi di euro tru 2025.
