Dupu 1.000 di dzăli di polimu și avânda dininti ună iarnă greauă şi mplină di lucri ţi nu să ştie cum va s’ndreagă, Ucraina dimăndă că nu va s’tragă mănă dinintea ali Rusie.
Ună timbihi salamai fu dimăndată di caplu a Statlui Major ali Apărari. Marţă, cu itia că eara yiurtusitu Statlu Major ali Apărari, gheneralu Vlad feaţi timbihi, salami, aestă turlie: indicatorlli a catandisillei di tora ti securitate nă facu timbihi că irinea nu mata easti un lucru sigura pi continentul ivrupeanu.
Andămusiţ kiro di dauă dzăli Bruxelles, liderlli europeañi zburără ti Ucraina, Ripublica Moldova și hala ditu Orientul di Mesi.
Ripublica Moldova s’ndreadzi tră alidzeri prezidenţiali şi tră un referendum pritu cari aderarea la UE poati s’hibă ngrăpsită tru Constituţie. Neise, dumănică suntu tu aradă ta s’ţănă alidzeri prezidenţiale şi un referendum pritu cari aderarea la UE poati s’hibă ngrăpsită tru Constituţie.
Topili cad pisti casi, vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu bană. Alță s’ndregu s’agiută, s’lli-ascapă aţelli ţi suntu sumu surpături. Anvărliga, casili suntu surpati ică aspindzură tu vimtu, arupti di explozii.
Bucureştiul cutugurseaşti sertu, după ţi ună dronă arusească, năpoi agiumsi, tru spaţlu aerianu românescu şi al NATO, iarapoi Forţăli Aerieani mutară di mpadi dauă avioani di alumtă F-16
Acă agiumsiră pi arada, dzuuă di dzuuă, aţeali dauă polimi ţi suntu tu amprotusa cu hăbărli di cathi dzuuă, aţelu ditu Ucraina și alantu ditu Gaza nu s’bitisiră.
Cărvăñi tsi nu au bitisită, cu bănători armeañi, ţi stragu azvarna, ama cu oamiñi dupu elli armãtusiţ. Acă vahi va smindueşţă că easti zborlu ti cadhuri adrati tamamu tora, ama dupu strañi akicăsimu că suntu multu ma veclli.
După ţi armăsături ditu ună dronă arusească fura aflati pi teritoriul ali Românie, NATO năpoi aduţi aminti di andrupămintulu pănu di mardzina a aliațlor.
România ma largu va u ndrupască independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraina, năuntrulu a sinurloru a llei pricunuscuti internațional, spuni Bucureștiul.
Autorităţli române cutugursescu sertu agresiunile fapti ma multi ori arada di Rusia contra a oamiñiloru ţi nu au stepsu şi ali infrastructură ţivilă ditu Ucraina.
Sumar: România - cănină şi fărtuni/ Atacă arusească aproapia di Româniz/ Dati financiare mutrinda România/ Planlu naţional di prevenire şi combatere a harkinlui tru România/ Medalii tră România la Campionatele Mondiale di nataţie di la Fukuoka
Polimlu nkisitu di aruşi tru Ucraina agiumsi multu aproapea di România.
Dzălili di la nkisita-a polimlui contra ali Ucraina tricură di ţinţi suti, aproapea un an și giumitate.
