Vuluseari finală tră PNRR
Planlu Naționalu di Redresari și Reziliență ali Românie agiumsi tru linie dreaptă unăoară cu aprobarea ţi u-avu ditu partea-a Consiliului miniştrilor europeni di finanţe. Di aoa şi nclo, băgarea a lui tru practico poati s’ahurhească, iara tru yinitorlli șasi añi România poati si s’hărsească di 29,2 miliardi di euro, păradz ahărdziţ ti darea silă a tranzițiillei veardi și digitală și tră construirea a unei economii ma rezilientă. Finanţărli va s’poată s’hibă accesati nica ditu meslu andreu, iara tru perioada yinitoari proţlli păradz potu s’agiungătu văsilie sumu turlia a unăllei prefinanţări ţi u da Comisia Europeană, independentu di evoluțiile politiţi di București.
Corina Cristea, 29.10.2021, 21:29
Planlu Naționalu di Redresari și Reziliență ali Românie agiumsi tru linie dreaptă unăoară cu aprobarea ţi u-avu ditu partea-a Consiliului miniştrilor europeni di finanţe. Di aoa şi nclo, băgarea a lui tru practico poati s’ahurhească, iara tru yinitorlli șasi añi România poati si s’hărsească di 29,2 miliardi di euro, păradz ahărdziţ ti darea silă a tranzițiillei veardi și digitală și tră construirea a unei economii ma rezilientă. Finanţărli va s’poată s’hibă accesati nica ditu meslu andreu, iara tru perioada yinitoari proţlli păradz potu s’agiungătu văsilie sumu turlia a unăllei prefinanţări ţi u da Comisia Europeană, independentu di evoluțiile politiţi di București.
Viţeprezidentulu ali Comisie Europeană, Valdis Dombrovskis “Yini arada ti aprobarea formală pritu proţedură scrisă, cari va s’hibă hăzări tru ndaua dzăli. Aesta da izini a Româniillei s’caftă prefinanţarea di 13%. Tora nu potu să spunu ti statutlu a guvernului interimar, ama ditu videala a Comisiillei Europeane, cara căftarea di prefinanţari yini ditu România, tru ună turliedi arada, Comisia poati s’ndrupască aestă căftari, di itia că condiţia tră darea a prefinanţarillei easti aprobarea-a planlui di redresare, iara aestă condiţie fu tiñisită. Easti limbidu că planurli di redresari lipseaşti s’coexistă cu lenu turlii di evoluţii politiţi tru statili membre. Aesta easti parti a realitatillei unăllei Uniuni ţi ari 27 di dimocraţii.“
Păradzlli va s’hibă daţ tru tranşe andicra di tiñisearea a născăntoru obiective cari da izin modernizarea pritu reforme şi investiţii esenţiale. Eliminarea preayalea ayalea a producţiillei di energie electrică pi bază di cărbune şi ufilisearea a surselor regenearabile di energie, cum şi realizarea di investiţii şi di reforme tru domeniul tră znuearea clădirilor, ti modernizărlii călliurloru di heru, kivernisearea a apillei şi cupriiloru, cum şi ti împădurirearea şi riîmpădurirea suntu misuri pi cari România ș-pripusi s’li bagă tru practico tră s’agiungă scupadzlli climatiţ. Păradzlli ţi ălli au la dispoziție va s’hibă tutu aşi, ufilisiţ tră digitalizarea-a serviţiilor publiţi, ama şi tră anvărtuşearea a rezilienţăllei tră sistemlu sanitar. Planlu a României pruveadi cama di 100 di investiţii şi 15 politici publice, iara nai ma mare alocari easti tru transporturi, cama di 7,5 miliardi di euro. Premierlu interimar, Florin Cîţu, lugursi că, pritu aestu plan naţional, România va s’aibă hăiri di ună infuzie vărtoasă di fonduri europene, cari va-lli da şansa ti dizvoltari tru yinitorlli añi. Ma multu, spuni Florin Cîțu, implementarea a Planlui Naţional di Redresare și Reziliență va s’acaţă tu isapi 64 di reformi şi cama di 100 di investiţii tru tuti domeniile, ahtari turlie că transportul, sănătatea şi educaţia va s’aibă parti di finanţări vărtoasi.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala