Vizita a prezidentului ali Români tru Italia
Ca daima ligată di România prin cultura latină şi, dit 2008, prit un parteneriat strategic, nicuchira a nai cama mari comunitaati româneasca dit diaspora şi vasilie di origine tra multa investitori tru economia di aoa, Italia acata tru isapi un loc ahoryea tru agenda diplomatică a Bucureştiului. Dupu patru mesi di anda intra pi ipotisi, prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dusi Roma, tra una vizită oficială, ndreapta tra ligaturli bilaterale, dosarili europene şi internaţionale, catacum şi tra problemili cu cari s-ampulisescu român’l’ii dit Peninsulă. Omologlu a lui, Sergio Mattarella, declara maxutarcu că vini oara ca România s-hiba parti a Spaţiului Schengen şi napoi adusi aminti ti agiutorlu a lui şi a Guvernului italian ti bagarea tru lucru a aistui scupo.
Bogdan Matei, 28.04.2015, 12:05
Asi cum spuni pitricutlu di la Radio România aflat Roma, tru arada a moeabetlor anamisa di atel’i doi şefi di stat fu cundil’ata şi importanţa a relaţiilor economice şi comerciale bilatearale. Doil’i prezidenta yilipsira importanţa ti u ari comunitatea româneasca dit Italia şi a atil’ei italiene dit România, ti li lugurseasti ca una apunti vartoasa. Andicra di retorica populistă şi xenofobă a nascantor ditru politiciean’l’i italieni, prezidentul Matarella adusi aminti contribuţia hairlatica a român’ilor la dizvoltarea economică a vasiliil’ei a lui. Plebiscitat, practic, di diaspora la alidzerli dit brumar, prezidentul s-andamusi cafi oara, tru arada a vizitilor a lui ufitiali di ma nainti, ti li feati Paris, Berlin ica Varşovia, cu reprezentanţal’ii a aistei.
Luni, el feati moeabeti ş-cu liderl’ii a organizaţiilor cari li veagl’e interesili a atuilor aproapea una miluni di conaţionali ti suntu cu sidearea tru Italia. Cum scrutinlu di astatoamna fu, tra Guvernul di Bucureşti, un fiasco organizatoric di mari vazi la secţiile di vot dit diaspora, Iohannis adusi aminti că tuti partidile parlamentare di Bucureşti s-loara borgea public s-alaxească legislaţia cari asiguripseasti ndreptul di vot a român’ilor di nafoara a sinurlor.
Ia ti spusi Klaus Iohannis: Avdzam opinii ahoryea şi mindueri ti turlia cum sa s-tana votlu prin corespondenţă ica atel electronic, cara va s-hibă duri sigura şi ti zn’ie poati s-aduca. Sunt mindueri cu ndriptati. Specialiştl’ii va s-da apandisili tehnite şi va s-yina cu cearei, ama io voi s-vă dau ună apandisi di printipiu: s-trădzem măna di la la premisa a nipistipsearile’i – a cetăţen’ilor tru autorităţ, a autorităţlor tru cetăţeni, a instituţiilor tru axizearea isisi tra s-ndreaga un ahtari vot.”
Importanţa şi rolu ahandos hairlatic a comunitatil’ei româneşti dit Italia fu pricunuscut, tru arada a moeabetlor cu Iohannis, şi di prezidentul a Senatlui di Roma, Pietro Grasso. La andamusili a lui ufitiali di Roma, prezidentul ali Românie cundil’e diznau, şi tra andruparea tra integrarea europena ali Ripublicca Moldova vitina (ex-sovietică, majoritar românofonă).
Armanipsearea: Tascu Lala
