Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Una analiză tra economia româneasca

Campioană a creatiril’ei economica tru Uniunea Europeană, după ti nregistra un avansu di 7% tru 2017 comparativ cu anul precedentu, România va s-aiba una creaşteiri vartoasa şi tru aestu an. Easti minduearea spusă, tora ma ninti, di Banca Naţională a României, uidisitu cu atea că dit 2019 aestă creaştere vahi va s-apriduna. Aeastă evoluţie u videm şi tru nai ma naua estimare a agenţiei di evaluare a riscului Standard&Poors. Ase, România poati s-nregistreadza una creaştiri economică di 4,7% tru aest an, s-deapoa va s-yina una ma moderată, cata 3,5% tru an, tru perioada 2019-2021. Experţal’i ali agenţie menţionează anamisa di vulnerabilităţ multili alaxeri politice, ama sumliniadză că ma gailipsitoari suntu minduerli frecvente di alaxeari a legislaţiei. Aesti, spuni Standard&Poors, pot s-aiba un impact major tra echilibrului instituţional şi pot s-amana reformele structurale ananghisiti, cum suntu ateali mutrinda fatearea ma buna infrastructura ica dit domeniul ali educaţiei şi sănătati. Agenţia confirma ratingurile tra borgili pi lungu kiro şi scurtu tru valută şi monedă locală ali Românie la BBB minus, dimi recomandat tra investiţii, ama cu perspectivă stabilă. Tru opinia ali agenţie, perspectiva stabilă yilipseasti aştiptărle ti spun că, aca deficitele ali Românie va s-armana analti ca rezultat ali poziţie bugetara prociclice a Guvernului, nivelu a borgilei guvernamentale şi externe va s-creasca masi gradual tru yinitorl’i doi ani, di va s-ncheadica una ayaliseari economică majoră. Constrângerile bugetare va u limiteadza capacitatea a Guvernului tra sa u stimuleadza economia ali Românie, kiro tru cari factorl’ii structurali ahurhescu sa u zn’iipseasca expansiunea. Una n’icsurari a ratal’ei ti şomaju la 4,9% tru 2017 indică extindirea a deficitlui di forţă di lucru calificată. Ma multu, cara va s-creasca s-ma largu tin’iili di cafi mesu, competitivitatea ali Românie cu zori amintată poati s-agiunga pi una erodari irusea, avertizeadză agenţia di evaluare financiară. Principalu motor a creaştiril’ei economice a României fu consumul a gospodăriilor, stimulat di n’icsurarea a taxelor şi di majorarli a tin’iilor di cafi mes. Investiţiile publice suntu, ama, tru scadeare tra doilu an consecutiv, sumlinie Comisia Europeană. Bruxellesul estimeadză că avansul a economiil’eei va s-ayaliseasca la 4,5% tru aestu an şi la 4 procente anlu ti yini. Estimări idyealui s-vedu şi tru analiza faptă di Banca Mondială. Al’iumtrea, Comisia Naţională di Prognoză dimanda că u revizui tru creaştire, la 6,1%, proiecţia mutrindalui avansul a Produslui Intern Brut, tru aest an.

Una analiză tra economia româneasca
Una analiză tra economia româneasca

, 05.03.2018, 12:34

Campioană a creatiril’ei economica tru Uniunea Europeană, după ti nregistra un avansu di 7% tru 2017 comparativ cu anul precedentu, România va s-aiba una creaşteiri vartoasa şi tru aestu an. Easti minduearea spusă, tora ma ninti, di Banca Naţională a României, uidisitu cu atea că dit 2019 aestă creaştere vahi va s-apriduna. Aeastă evoluţie u videm şi tru nai ma naua estimare a agenţiei di evaluare a riscului Standard&Poors. Ase, România poati s-nregistreadza una creaştiri economică di 4,7% tru aest an, s-deapoa va s-yina una ma moderată, cata 3,5% tru an, tru perioada 2019-2021. Experţal’i ali agenţie menţionează anamisa di vulnerabilităţ multili alaxeri politice, ama sumliniadză că ma gailipsitoari suntu minduerli frecvente di alaxeari a legislaţiei. Aesti, spuni Standard&Poors, pot s-aiba un impact major tra echilibrului instituţional şi pot s-amana reformele structurale ananghisiti, cum suntu ateali mutrinda fatearea ma buna infrastructura ica dit domeniul ali educaţiei şi sănătati. Agenţia confirma ratingurile tra borgili pi lungu kiro şi scurtu tru valută şi monedă locală ali Românie la BBB minus, dimi recomandat tra investiţii, ama cu perspectivă stabilă. Tru opinia ali agenţie, perspectiva stabilă yilipseasti aştiptărle ti spun că, aca deficitele ali Românie va s-armana analti ca rezultat ali poziţie bugetara prociclice a Guvernului, nivelu a borgilei guvernamentale şi externe va s-creasca masi gradual tru yinitorl’i doi ani, di va s-ncheadica una ayaliseari economică majoră. Constrângerile bugetare va u limiteadza capacitatea a Guvernului tra sa u stimuleadza economia ali Românie, kiro tru cari factorl’ii structurali ahurhescu sa u zn’iipseasca expansiunea. Una n’icsurari a ratal’ei ti şomaju la 4,9% tru 2017 indică extindirea a deficitlui di forţă di lucru calificată. Ma multu, cara va s-creasca s-ma largu tin’iili di cafi mesu, competitivitatea ali Românie cu zori amintată poati s-agiunga pi una erodari irusea, avertizeadză agenţia di evaluare financiară. Principalu motor a creaştiril’ei economice a României fu consumul a gospodăriilor, stimulat di n’icsurarea a taxelor şi di majorarli a tin’iilor di cafi mes. Investiţiile publice suntu, ama, tru scadeare tra doilu an consecutiv, sumlinie Comisia Europeană. Bruxellesul estimeadză că avansul a economiil’eei va s-ayaliseasca la 4,5% tru aestu an şi la 4 procente anlu ti yini. Estimări idyealui s-vedu şi tru analiza faptă di Banca Mondială. Al’iumtrea, Comisia Naţională di Prognoză dimanda că u revizui tru creaştire, la 6,1%, proiecţia mutrindalui avansul a Produslui Intern Brut, tru aest an.


Autor: Corina Cristea


Armanipsearea: Tascu Lala

Mihai Eminescu (foto arhivă)
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Tánczos Barna
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Foto: fb.com / Poliția Română
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Projekat Neptun Deep
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company