UE şi agiutorlu di stat
Bogdan Matei, 25.11.2016, 13:32
Comisia Europeană vulusi agiutorlu di aproapea 450 di miliun’i di lei, echivalentul la aproapea 100 di miliun’i di euro, ti va-lu da a statlui român tra s-ncl’ida doauă mini di cărbun’i ti nu aduc hairi dit Valea a Jiului (sud-vest) – Lonea şi Lupeni. Un comunicat a Reprezentanţal’ei di Bucureşti a Executivlui comunitar cundil’eaza că aestu agiumsi pi isapea a apofasea tin’iseasti regulili europene, vasiliili membri putândalui tra s-da agiutor di stat la încl’idearea a minilor, tra atenuarea a impactului social şi tra fise. Ma multu di giumitati dit paradz va s-hiba ufilisit tra lucrători — dimec tra tin’ii di cafi mes compensatorii şi programe di reconversie profesională, tra lucrărli ti suntu ananghi sum loc, reabilitarea a arealului şi siminarea diznau a locurlor.
Artimaia di paradz va s-hiba ufilisita tra s-anvaleasca chirearea di producţie până la încl’ideari — adagă Reprezentanţa ali Comisie Europena Bucureşti. Minili Lonea şi Lupeni suntu unităţ a Complexului Energetic Hunedoara, iara încl’idearea lipseasti sa u adara până nai amanatu tru bitisita a anlui 2018. Apofasea yini dupu ti, meslu aestu, justiţia apufusi ieşearea dit insolvenţă a Complexului, situaţie juridică tru nica fu s-tru prima giumitate a anlui aestu. Tru arada a CEH lucreadză n’il’i di angajaţ, la dauă termocentrale şi la patru mini di cărbune. Încl’idearea a dauă di aestea easti masi un episod dit lunga agonie a mineritlui românescu. Privilegiată, di furn’ii pragmatice, ama şi ideologhiti, tru perioada a dictatural’ei comunista, industria minieră asiguripseasti vitalitatea a unei economii energofaga. Minerl’i era multu ghini paltiţ andicra di alti categorii socio-profesionale, ama lucarlu multu greu di sum loc, alienantă şi abrutizantă, l’i-avea alaxita tru una imprevizibilă masă di manevră. Tru 1977, tru Valea a Jiului s-nregistra una di puţanile cumitii colective contra a regimlui comunist dit epocă.
Ama, 13 di an’i ma amanatu, una s-una după Revoluţia anticomunistă, tut dit Valea a Jiului nchisea cata Bucureşti trenuri mplini cu mineri, partizani a prezidentului di stânga Ion Iliescu, cari avea stipsita ti una tentativă di puci di catra extrema dreaptă. Masi ti dauă dzale, 14 si 15 di cirisar 1990, u calcara si u avea tru mana minerl’i, Capitala, iu loara cumandul di la iti autoritati legala. Duri tra s-alasa dinapoi a lor 700 di pliguiţ, cama di una n’il’ie di oamin’i ncl’isi paranom şi nai puţan şase morţa. Universitatea profanată, sediile a partidilor di opoziţie şi a jurnalilor independente aputrusiti adavga tabloulu a invaziil’ei minereşti.
Demonizată, atumtea, tru alanta parti a vasiliil’ei, Valea a Jiului nu ş-afla nica identitatea tru ateali aproapea trei decenii cari tricura. Nufilistor s-nihaiirlatic ama si nfarmacat, sectorlu minier ş-apriduna, progresiv, ponderea, nica di la giumitatea a an’ilor 90, cându guvernul di coaliţie, cu dominantă criştin-democrată, ncl’isi protili mini. Cu tin’iili di cafi mes compensatorii ti li loara, una parti di mineri minduira tra s-discl’ida a lor n’it afaceri, mulţa s-turnara tru locurli iu bana, alargu di Vali, alţa fudzira ta s-lucreadza tru xeani. Scenarii pi cari, spun experţal’i, va la l’ia torlu şi disponibilizaţl’i di Lonea şi Lupeni.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala