UE, mutreaşti cu ngătanu evoluţiili dit Ripublica Moldova
Tută lumea, Chişinău, Bucureşti, Bruxelles, adil’e arihătipsită după ţi nfărmăcatlu ambodyiu politic dit Ripublica Moldova trapsi năpoi fără prişcăvil’e. După ună stămână tru cari dauă guverne paralele ş-loară legitimitatea şi să stipsiră ună alantă ti goadă di stat, iara Curtea Constituţională avea dimăndată dizolvarea a Parlamentului şi supendarea a prezidentului, adepţăl’i a controversatlui oligarhu Vladimir Plahotniuc alăsară putearea şi, cu el ncapu, ahurhiră s-fugă dit patridă. Echipa executivă al Pavel Filip, adrată dit Partidlu Democrat al Plahotniuc, dimăndă că treaţi tru opoziţie. Curtea ş-anulã apofasili a l’ei işişi. Prezidentul socialistu filoarus Igor Dodon ş-lo diznău prerogativili. Iara Cabinetlu cumăndusitu di pro-europeana Maia Sandu şi andrupătu şi di socialişti, învestit nica di tu 8 di cirişar, putu, neise, tra s-li l’ia năpoi ipotisili executive. Anamisa di protili declaraţii a nauăl’ei căpie a Guvernului fu tăxearea că Ripublica Moldova ma largu va s-bagă tru lucru Acordulu di Asociere cu Uniunea Europeană, simnat tru anlu 2014.
Bogdan Matei, 18.06.2019, 12:20
Bruxellesul hiritisi cu ngătanu aestu angajamentu. Şefa ali diplomaţie europeană, Federica Mogherini, căndăsi năili autorităţ di Chişinău s-bagă tru practico reformili tăxiti prit Acordul di Asociere, ma s-vor s-aibă andrupămintu păn di mardzină di partea ali Uniuni. Va s-him cu năgătanu şi va s-dăm curayiu a autorităţlor s-cilăstăsească ti băgarea tru lucru a agendăl’ei di reformi pi cari văsilia u aşteaptă di multu chiro” — cundil’e doamna Mogherini. Comisarlu european tră extindere, Johannes Hahn, dimăndă că stămâna ţi yini va s-ducă Chişinău, tra să zburască cu năulu guvern tuti chestiunile sensibile. Ripublica Moldova, adăvgă el, poati s-aibă besă ma largu pi agiutorlu a europenilor maca condiţiile suntu tin’isiti tru atea ţi mutreaşti supremaţia a nomlui, reforma judiciară şi asiguripsearea a pluralitatil’ei tru mass-media. Cabaia găilipsitu di catastisea dit statlu viţin, iu băneadză trei miliuni di oamin’i ţi zburăscu română, iara ună miliuni di aesţă suntu şi cetăţeni români, Bucureştiul s-hiritisi, ltru arada-l’i, tră deznodământul irin’eatic a crizăl’ei.
Prezidentul Klaus Iohannis, premierlu Viorica Dăncilă, ministrul di Externi, Teodor Meleşcanu, năpoi spusiră, fără excepţie, agiutorlu ali Românie ti normalizarea a catastisil’ei di Chişinău şi tră nădiili europeani ali ripublică viţină. Analiştil’i nu ş-ascundu, ama, scepticismul tră naua puteari di stânga-dreapta. Calificată de mulţ ca hiinda contra a fisil’ei”, asocierea a socialiştilor rusofili cu pro-european’il’i lă adusi ainti la mulţă ti ună alianţa di idyea turlie, di aoa şi 15 di ani. Cându fostul partid unic comunist promoscovit ş-adusi la guvernare nai cama inimarţă adversari, criştin-democraţl’ii consecventu antisovietiţ şi promotori tră riunificarea cu România. După maşi ndoi an’i, aţea coaliţie falimentară fu arnită di la puteari di ună cumitie populară preşcavă, iara ază niţi comuniştil’i, niţi criştin-democraţl’i numata suntu tru Parlamentu.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
