UE consumă ma puţăni gazi naturali

Scupolu ali UE di ñicurari cu 15 la sută a consumlui di gaze tru perioada agustu 2022 - marţu 2023 ari șansi buni shibă agiumtu, spunu isăkili.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
România Internațional, 21.12.2022, 13:27

Consumlu di gaze naturale tru Uniunea Europeană scădzu cu pisti 20 la sută tru august, yismăciuni, sumedru și brumaru anlu aestu, andicra di media tră idyiulu interval ditu perioada 2017 – 2021, spunu datele publicate di Oficiul european tră Statistică (Eurostat).

Consumlu di gaze naturale scădzu tru majoritatea a statelor membre, ama diferit. Tru 18 di văsilii, aestu scădzu pisti ţinta di 15%, tru născănti nica cu pisti 40%. Nai kma semnificativ declin s-nregistră tru Finlanda (aproape 53%), Letonia şi Lituania. Luxemburg, Olanda, România şi Estonia raportară scăderi di pisti 30%. Şasi membre UE, acă ş-ñicurară consumlu, nu agiumsiră nica pi ţinta di 15%. Ma multu, consumlu di gaze naturale criscu tru Malta şi Slovacia. Obiectivlu easti ună ñicurari cu 15% a consumlui di gaze tru perioada agustu 2022 – marţu 2023, comparativ cu media idyealui ditu ţinţilli añi ditu soni arada, tra s’curmă dependenţa a bloclui comunitar di combustibilii fosili ditu Rusia și tra s’nu alimenteadză cu păradz industria di polimu a Kremlinului.

Anamiasa di yinaru şi alunaru 2022, consumlu di gaze naturali tru Uniunea Europeană avea agiumtă anamisa di 1.938 petajouli (PJ) tru yinaru, unu mesu ma araţi, şi 785 PJ tru alunaru, atea ţi spuni per ansamblu ună scădeari tru mesu nica ninti tra s’apufusească ţinta di ñicurari di 15%. August fu meslu cu nai ma scădzu consum: 708 PJ, andicra di 823 PJ media tră perioada 2017-2021.

Di altă parte, miniştrilli europeni ali Energie agiumsiră pi ună akicăseari, luni, tu ligătură cu plafonarea a păhălui gazilor naturale, după ma multi stămâni di discuţii tu ligătură cu ună pachetă di misuri di urgenţă cari adrară diviziuni tru arada a statilor membre, cu scupolu tra s’da apandisi la criză energetică.

UIdisitu cu niscănti documenti consultati di Reuters, s-agiumsi pi isapea că plafonarea va s’hibă declanşată tru oara tru cari cotaţiile, la hub-ul di gazi di Amsterdam, agiungu la 180 di euro tră un Megawatt-oră (MWh) kiro di trei dzăli. Tru iydiulu documentu s’cundilleadză că plafonlu poati s’hibă declanşat ahurhinda cu dată di 15 şcurtu 2023 şi, iniţial, nu va s’bagă tru practico tranzacţiili di tip over the counter (nafoara apăzarillei).

Comisia Europeană ţănu, marţă, ună measă arucutoasă la nivel analtu tru domeniul industrial tră s’ndrupască activitatea tru cadrul a Platformăllei energhetiţi ali UE tru direcţia achiziţionarillei tru comun a gazilor, cari easti programată s’ahurhească tru 2023. Loară parti reprezentanţ ali 33 di companii ditu statele membre şi a părţălor contractante la Comunitatea Energiillei. Obiectivlu a Platformăllei easti tra s’agiută la coordonarea a achiziţiilor di gaze, ufilisinda tu idyiulu kiro putearea di negocieri şi politică a UE tră s’asiguripsească aprovizionarea cu energie di la parteneri di pistusini la păhadz sustenabilli tră cetăţeñilli şi ntreprinderli comunitari.

Autoru: Eugen Coroianu

Armânipsearia: Taşcu Lala