Tu moeabeti, spaţiul Schengen
Tu moeabeti, spaţiul Schengen
Florentin Căpitănescu, 24.09.2013, 13:00
România apruche, diznău, confirmarea că tin’iseaşti, acutotalui, condiţiile tehniţi ale aderari la spaţiul Schengen. Aesta aradă u feaţi Finlanda, prit boatea a premierlui a l’ei, Jyrki Katainen, după andamusea ţi u avu, Helsinki, cu omologlu a lui român, Victor Ponta. Cu tuti aesti, cundil’e ufiţialu finlandez, ninti ta şi spunâ minduita ufiţialâ, autorităţli di Helsinki vor s-facâ isapi, idyealui cum alti cancelarii europene, concluziile a raportului adrat di Comisia Europenă mutrindalui evoluţia ali justiţie tu România. Tu arada-l’i, premierlu Ponta cundil’e că Bucureştiul s-aşteaptă, ti şcurtu chiro, s-aproachi unâ apandisi bunâ mutrindalui intrarea tru spaţiul di liberă circulaţie, care poati s-yinâ unâoarâ cu andamusea a miniştrilor comunitari di interne şi justiţie, dit andreu.
Ponta spusi că aderarea ali Românie şi ali Vârgârie viţinâ la spaţiul Schengen va si s-facâ, vahi, tu doauă etape, ahurhindalui cu dişcl’idearea a sinurlor aeriene. Tutunâoarâ, caplu a Executivlui di Bucureşti nâpoi adusi aminti minduerli spusi pi tema aderaril’ei ali Românie ţi au şi un ahândos substrat politic, andicra di evoluţiile interne dit terţi vâsilii comunitari. Aestă idee fu scoasâ tu migdani şi tu reacţia pi cari diplomaţia româna u avu, tora ayon’ia, la rezervili spusi di ministurlu francez di interne, Manuel Valls, andicra di aderarea a Bucureştiului, di la 1 di yinar 2014. Turlia ti alâvdari tru cari ufiţial’i români cilâstisescu ti intrarea tu Schengen — lugursită ună lugurie di prota thesi absolută pe agenda a politicâl’ei externe — nu easti ici fârâ noimă. Niaprucherli, s-hibâ eali şi diplomatiţi, tu doil’i an’i dit soni ş-giumitati adusirâ niifharistuseri, unâ dupu alantâ, Bucureşti, tu condiţiile tu cari, tehnic, aiştui nu poati sâ-l’i si aducâ vârâ cutugurseari câ nu cilâstisi.
Ligâtura directă pi care membrele ma vecl’i ali UE u ndreapsirâ — tu unâ turlie artifiţială, spuni Bucureştiul — anamisa di aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) dezavantajeadză, fără s-hibâ pi dauă, România, a curi reforme tru justiţie sunt alargu tra s-cândâseascâ. Di altâ parti, lugursescu nâscânţâ analişti autohtoni, tuti guvernele cari vinirâ la cumânduseari un dupu alantu tu chirolu dit soni Bucureşti avinară intrarea tu Schengen — un trofeu cari poati s-hibâ speculat tu agiocurli politiţi interne. Dinâpoia ali aderari, nica pistipsescu aestâ, reformili niaprâftâsiti tu doil’i an’i dit soni, maxus aţeali economiţi, pot s-hibă aprucheati ma lişor di populaţie, nica şi pi ună unitati n’ică di chiro/ timpu.
Apridutearea: Tascu Lala