Tru aşteptarea referendumlui dit Gartia
Prota parte a dzual’ei di n’ercuri dimanda una cabile di compromis salvator tra Gartia. Guvernul di Atena vrea s-apruchea, cu nascanti amendamente, pripunirea di acord spusă di creditorl’ii internaţionali şi vrea s-alsa sa s-achicaseasca că tradzi mana di la referendum. Tuti cadzura, ama aseara după-prandzu, cându premierlu elen, Alexis Tsipras, dimanda că referendumlu di dumanică va s-hiba organizat aşi cum s-baga tru plan. Ma multu, el la cafta a conaţionalilor să spună “Nu” ti programlu pripus di finanţatori. Tru consecinţă, comunicarea anamisa di Atena şi Bruxelles s-curma iara şansili ca ea s-ahurheasca diznau, luni, după consultarea populară, tani di rezultatili a aistei.
Ştefan Stoica, 02.07.2015, 13:31
Prota parte a dzual’ei di n’ercuri dimanda una cabile di compromis salvator tra Gartia. Guvernul di Atena vrea s-apruchea, cu nascanti amendamente, pripunirea di acord spusă di creditorl’ii internaţionali şi vrea s-alsa sa s-achicaseasca că tradzi mana di la referendum. Tuti cadzura, ama aseara după-prandzu, cându premierlu elen, Alexis Tsipras, dimanda că referendumlu di dumanică va s-hiba organizat aşi cum s-baga tru plan. Ma multu, el la cafta a conaţionalilor să spună “Nu” ti programlu pripus di finanţatori. Tru consecinţă, comunicarea anamisa di Atena şi Bruxelles s-curma iara şansili ca ea s-ahurheasca diznau, luni, după consultarea populară, tani di rezultatili a aistei.
Liderl’ii european’i featira timbihi că un “Nu” majoritar va s-hiba isa cu ieşearea dit zona euro, interpretari ti imprevizibilul Tsipras nu u aproache pan di mardzina. Liderlu ali opoziţiei conservatoari, fostul premier Antonis Samaras, la gri a gretlor să spună un “e” cu boati tra Europa. Borgea a cetăţen’ilor lipseasti să azvingă iresponsabilitatea a Guvernului – declara Samaras, tru opinia a curi vasilia easti tru nai cama critic momentu tru decheniili dit soni.
Criza gartească easti mutrita cu ngatan Bucureşti. Guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, napoi feati cl’imari tra mintimineata şi isihie şi al’I candasi deponenţal’ii la bantali dit România cu capital elen s-nu acţionedza emoţional di sa-si tragâ depozitili. El exighisi că tuti bantali tru cauză suntu sigura, ghini capitalizati şi tin’isescu reglementărli a BNR, nu apofasili ali Gartie. Iara ma sa s-agiunga la asparizma, Banca Naţională easti ndreapta s-intervină cu tuti instrumentele ti li ari tru mână.
Ia ti spusi Mugur Isărescu: “Banca Naţională adopta meatri cari s-asiguripsească lichiditatea şi tru condiţiile tru cari, di itia a nascantor furn’ii emoţionale — zvonuri, suprareacţii – bantali nu vrea s-afla lichiditati pi pazari, cu tuti că au una situaţie bună. Bantali pot s-asiguripseasca lichiditatea, s-aminta paradz di la Banca Naţională, toclu easti scădzut şi singurl’ii cari cher suntu deponenţalii. Cher oara, cher toclu — n’ică, cât easti, ama easti – şi cher nica şi comisioanele di ritradzeari”.
Di altă parte, chiare cara situaţiile nu straxescu comparaţie — Gartia easti tru praglu a colapsului financiar, iara România seadi pi un pimintu financiar-bancar fermu — criza gartească candaseasti, ama, la una meditaţie salami tra ligaturlir cu parteneri cata cum FMI ica Uniunea Europeană.
Ia ti spusi, diznau, Mugur Isărescu: “Contextul internaţional incertu – cu situaţia dit Gartia şi dit zona euro, tut cu tut, şi atel internu – cu ananghea di anvartuseari, caftă ţanearea a acordurlor cu partenerl’ii a noştri internaţionali, UE şi cu FMI, sum len turlii. Minduescu că negocierli va s-duca ninti, şi easti ghini sa s-duca ninti, easti zborlu ti pistipseari”.
Idyealui cum Comisia Europeana şi FMI, Mugur Isărescu nu mindueasti că datili economiti di până tora suntu un argumentu tra favoarea a relaxaril’ei fiscala iniţiata di executiv, furn’ie di disuiduseari anamisa di aesti şi instituţiile financiare internaţionale.
Angrapsearea: Ştefan Stoica
Armanipsearea: Tascu Lala